Adolescenții români recunosc efectele negative ale timpului petrecut online într-o măsură mai mare decât media tinerilor din Uniunea Europeană, arată un sondaj Eurobarometru publicat de Comisia Europeană.
În România, studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.042 de adolescenți și 500 de părinți, în perioada martie-aprilie, precizează Edupedu.ro.
Cercetarea a analizat opiniile adolescenților cu vârste între 13 și 18 ani, precum și ale părinților acestora, privind utilizarea ecranelor și a rețelelor sociale.
Datele au fost prezentate în contextul dezbaterilor europene privind siguranța copiilor în mediul digital. Potrivit Comisiei Europene, rezultatele confirmă impactul semnificativ pe care timpul excesiv petrecut pe ecrane și în rețelele sociale îl poate avea asupra sănătății fizice și mintale a tinerilor.
Adolescenții români și mediul online
Potrivit sondajului, 44% dintre adolescenții români consideră că petrec prea mult timp pe ecrane, comparativ cu 41% la nivelul Uniunii Europene. În plus, proporția celor care cred că folosesc excesiv dispozitivele digitale este mai mare decât a celor care apreciază că timpul petrecut online este unul rezonabil.
Totodată, 29% dintre adolescenții români afirmă că ecranele au un impact negativ asupra vieții lor, peste media europeană de 24%.
În ceea ce privește rețelele sociale, 17% dintre respondenții din România consideră că acestea le afectează negativ imaginea de sine, starea emoțională sau nivelul de stres, comparativ cu 14% la nivel european.
Studiul arată că adolescenții români raportează mai frecvent decât media UE probleme precum alimentația nesănătoasă, dificultățile de somn și lipsa timpului pentru hobby-uri.
Totodată, susțin într-o proporție ușor mai mare că au intrat în contact cu informații false, conținut generat de inteligență artificială greu de identificat, promovarea jocurilor de noroc, hărțuire online sau conținut violent.
Părinții împărtășesc preocupări similare
Și părinții români privesc cu îngrijorare impactul tehnologiei asupra copiilor. Patru din zece consideră că adolescenții petrec prea mult timp în fața ecranelor, în timp ce 42% apreciază că acestea au un impact mai degrabă negativ asupra vieții tinerilor.
În plus, 33% dintre părinți consideră că rețelele sociale influențează negativ dezvoltarea adolescenților, procent peste media europeană.
Cele mai mari preocupări sunt legate de expunerea la conținut neadecvat sau dăunător, efectele asupra somnului, impactul asupra rezultatelor școlare și posibilitatea ca adolescenții să fie contactați online de persoane necunoscute.
Părinții români declară, de asemenea, într-o măsură mai mare decât media europeană că adolescenții au fost expuși în ultimele luni la informații false, promovarea jocurilor de noroc, produse nesănătoase și situații de hărțuire online.
În ceea ce privește soluțiile, aceștia susțin în proporție ridicată introducerea unor limite suplimentare de vârstă pentru accesul la anumite platforme digitale, educația fiind a doua măsură considerată esențială pentru protejarea tinerilor în mediul online.
Educația, principala soluție indicată de tineri
În fața acestor provocări, mulți adolescenți români spun că încearcă să își protejeze sănătatea mintală prin limitarea timpului petrecut online, prin pauze de la rețelele sociale sau prin discuții cu părinții și profesorii.
Pentru 51% dintre adolescenții români, educația oferită de școală reprezintă principala modalitate de îmbunătățire a stării de bine în mediul online. Procentul este semnificativ mai mare decât media europeană, de 44%.
Tinerii consideră importante și aplicarea mai eficientă a regulilor existente pe platformele sociale, introducerea unor limite suplimentare de vârstă, campaniile de informare și accesul la servicii de sprijin pentru sănătatea mintală.
Rezultatele arată astfel că adolescenții români nu doar identifică riscurile mediului online, ci și susțin măsuri educaționale și preventive pentru diminuarea acestora.
Foto credit: Magnific
