Ciprian Porumbescu s-a născut la Șipotele Sucevei, fiind fiul Părintelui Iraclie Porumbescu, un preot de țară de la care a învățat dragostea pentru identitatea românească.
Tânărul era pasionat de muzică, pasiune stârnită sau încurajată și de întâlnirea din copilărie cu muzicologul Carol Miculi, profesor la Conservatorul din Lemberg și discipol al lui Chopin, care și-a petrecut câteva veri la Șipotele Sucevei, pentru a culege cântece populare, găzduit fiind chiar în casa familiei Porumbescu.
La doar 18 ani, Ciprian Porumbescu a participat, împreună cu tatăl său, la prima Serbare a Românilor de Pretutindeni de la Mănăstirea Putna, organizată de un comitet al studenților români de la Viena inspirați de îndemnurile lui Mihai Eminescu.
În fața mănăstirii, tinerii au încins o horă în care s-au prins toți cei prezenți. Se spune că Ciprian Porumbescu i-a luat locul dirijorului Grigore Vindireu, iar la final, după ce a cântat, s-a aruncat la pieptul Părintelui Iraclie strigând: „Tată, am cântat Daciei întregi!”
Studiile teologice și arestarea
În perioada 1873-1877, tânărul a studiat teologia ortodoxă la Cernăuți, în nordul Bucovinei ocupate de Imperiul Austro-Ungar. În această perioadă, a fost printre membrii fondatori ai Societății Arboroasa a studenților români din Cernăuți. Ciprian Porumbescu a compus imnul organizației.
Între faptele societății, cea mai notorie a fost telegrama de condoleanțe trimisă de studenți Primăriei Iașilor în data de 1 octombrie 1877, când se împlinea un secol de la moartea Domnului Grigorie al III-lea Ghica, ucis de otomani fiindcă s-a opus transferului Bucovinei către austrieci.
Gestul a atras atenția autorităților austro-ungare, mai ales că a fost urmat de o telegramă de felicitare trimisă la București după căderea Plevnei, care a deschis calea către independența României față de Imperiul Otoman.
Autoritățile imperiale austriece au considerat telegramele drept acte de trădare și au desființat societatea. Comitetul de conducere, format din Ciprian Porumbescu, Zaharia Voronca, Constantin Morariu, Orest Popescu și Eugen Sireteanu, a fost arestat pentru 11 săptămâni. Aceasta a agravat situația și așa precară a sănătății lui Ciprian Porumbescu.
Mihai Eminescu s-a luptat cel mai mult pentru eliberarea studenților arestați. Ciprian Porumbescu a fost eliberat și achitat.
Student la Viena
Între 1879 și 1881, a studiat cu bursă la Conservatorul din Viena, unde l-a avut printre profesori pe compozitorul austriac Anton Bruckner.
În anul 1880, scoate o colecție de douăzeci de piese corale și cântece, intitulată „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români”, pe care se află creații precum „Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului” sau „Imnul unirii – Pe-al nostru steag”. Era prima lucrare de acest gen din literatura română.
Profesor și compozitor la Brașov
Între 1881 și 1883, a predat muzică la Gimnaziul Românesc din Brașov și a dirijat corul de la Biserica „Sf. Nicolae” din Șcheii Brașovului.
În 1882, la Gimnaziul Românesc din Brașov (actualul Colegiu Național „Andrei Șaguna”) a avut loc premiera operetei în două acte „Crai nou” – prima operetă românească, pe muzica lui Ciprian Porumbescu și versurile lui Vasile Alecsandri. Spectacolul s-a bucurat de un succes răsunător.
La finalul aceluiași an, la Brașov a avut loc un concert de strângere de fonduri pentru tratamentul tânărului compozitor, care a plecat să se trateze în Italia.
În februarie 1883, s-a întors la Stupca, unde, în 6 iunie 1883, a trecut la Domnul sub privirile îndurerate ale tatălui și în brațele surorii, căreia i-a șoptit: „Să nu lăsați muzica mea să moară!”
Realizări și evocări
Printre cele mai populare lucrări ale sale, sunt „Balada pentru vioară si orchestră” op. 29, „Pe-al nostru steag e scris Unire” – în prezent Imnul Național al Albaniei („Hymni i Flamurit”), fostul Imn Național al României, „Trei culori”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Odă ostașilor români” și altele.
Compoziția sa „Tatăl Nostru” este una dintre cele mai apreciate cântări din repertoriul muzicii bisericești din România.
În anii 1972 și 1973, regizorul Gheorghe Vitanidis a realizat filmul artistic „Ciprian Porumbescu”, în două serii, cu Vlad Rădescu în rolul compozitorului.
Anul 2023 a fost instituit ca Anul Ciprian Porumbescu, marcând împlinirea a 170 de ani de la nașterea compozitorului și 140 de ani de la mutarea sa la cele veșnice.
Casa lui memorială se află la Stupca (azi comuna Ciprian Porumbescu), în fața cimitirului în care își doarme somnul de veci.
Surse: Radio România Cultural; Revista Cuvinte către tineri a Mănăstirii Putna
Sursa foto: Facebook / Mihai Catrinar (Comitetul director al Societății Arboroasa, imagine din colecția Casei Memoriale Ciprian Porumbescu jud. Suceava)
