Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO a aprobat miercuri, 10 decembrie, înscrierea elementului „Cobza – cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, informează un comunicat de presă al Ministerului Culturii.
Decizia a fost luată în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului, care se desfășoară la New Delhi, India, în intervalul 8–13 decembrie. Dosarul acceptat reprezintă o candidatură comună înaintată de țara noastră și Republica Moldova.
Delegația României prezentă la reuniunea din India a fost condusă de ambasadorul României pe lângă UNESCO, Simona-Mirela Miculescu.
Potrivit sursei citate, recunoașterea internațională vizează mai multe componente asociate acestui instrument, cum ar fi:
- Practicile și cunoștințele legate de confecționarea instrumentului;
- Tehnicile de interpretare muzicală;
- Rolul social și cultural al cobzei în cadrul comunităților din cele două state.
Reacții oficiale
Ministerul Culturii, Demeter Andras, a precizat că elementul protejat include atât meșterii care făuresc instrumentul, cât și lăutarii sau interpreții care îl utilizează, subliniind continuitatea tradiției.
Ministrul a subliniat că „eforturile noastre de a prezenta în mod riguros acest patrimoniu – care și-a pus amprenta profund asupra repertoriului muzical tradițional din România – reprezintă doar o parte vizibilă a eforturilor depuse, timp de generații, de meșteri și interpreți. Astăzi, aceste eforturi au fost răsplătite”.
„Sunetul inconfundabil al acestui instrument are, de acum, un viitor și mai frumos”, a adăugat Demeter Andras.
La rândul său, Dumitrița Gliga, președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, a declarat că protejarea acestui patrimoniu reprezintă „un demers de sustenabilitate culturală” și o responsabilitate față de comunitățile care păstrează practicile tradiționale.
„Înscrierea recunoaște nu doar sonoritatea cobzei, ci și meșteșugul confecționării instrumentului, tehnicile de interpretare și rolul comunităților care au păstrat acest instrument ca simbol identitar și expresie a unei profunde semnificații sociale”, se precizează într-un comunicat de presă.
Citește și Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România: Unde găsești harta interactivă
Alte elemente de patrimoniu imaterial în UNESCO
Primul element imaterial românesc recunoscut de UNESCO a fost Ritualul Călușului (2008), care fusese proclamat inițial ca „Capodoperă a Patrimoniului Oral și Imaterial al Umanității” în 2005. Acesta a fost urmat de înscrierea Doinei (2009), cântecul liric specific și de Artizanatul ceramicii de Horezu (2012), care vizează practicile și cunoștințele asociate producerii acestei ceramici.
Începând cu 2013, România a înscris elemente notabile, adesea în parteneriat cu alte state. În 2013, a fost inclus Colindatul de ceată bărbătească, un dosar depus împreună cu Republica Moldova.
A urmat Jocul fecioresc din România (2015), un dans tradițional din Transilvania. În 2016, a fost înscrisă o altă candidatură comună cu Republica Moldova, referitoare la Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței. Un an mai târziu, în 2017, a fost recunoscut Mărțișorul (Practici culturale asociate zilei de 1 Martie), dosar depus alături de Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord.
În anul 2022, lista s-a extins cu două elemente: Arta cămășii cu altiță și Tradiția creșterii cailor de rasă lipițană, aceasta din urmă fiind o candidatură multinațională. Tradiția pastorală a fost recunoscută în 2023 prin înscrierea Transhumanței carpatice, tot printr-un dosar multinațional.
Foto credit: Ministerul Culturii
