Mănăstirea Putna a găzduit, în perioada 20-23 august, colocviul interdisciplinar „Moștenirea spiritual-culturală și noile generații”, la care au participat istorici, scriitori, profesori și artiști.
Evenimentul a fost precedat de o slujbă de Te Deum, oficiată în biserica mare a mănăstirii și o Pomenire oficiată în cimitir, la mormântul acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta, de la a cărei naștere s-au împlinit 105 ani.
În cuvântul de deschidere, arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, s-a referit la îndelungata tradiție a acestui eveniment organizat periodic în memoria fostei academiciene, iar Teodora Stanciu, președinte interimar al fundației organizatoare, „Credință și Creație”, le-a mulțumit partenerilor care au făcut posibilă desfășurarea actualei ediții, cea de a 19-a.
Lucrările colocviului au abordat următoarele teme: ce înseamnă moștenire culturală și spirituală, cine ne lasă această moștenire, de la cine putem prelua și ce este bine să preluăm, dacă există o perspectivă a noilor generații asupra moștenirii, dacă sunt cu adevărat moștenitori cei din noile generații, moștenirea culturală în contextul noilor tehnologii și dacă mai există cu adevărat voci de autoritate în selectarea valorilor.
Conceptul de moștenire culturală
În prima zi, părintele profesor Constantin Coman s-a referit la prezența în Sfânta Scriptură a simbolului moștenirii. Chiar și numai dacă avem în vedere cele două părți ce compun Sfânta Scriptură – Vechiul și Noul Testament –, este de netăgăduit prezența ideii de moștenire pe care Dumnezeu o lasă oamenilor și pe care aceștia o pot accesa dacă Îl recunosc și I se închină Lui.
Pe parcursul celor trei zile, au mai avut prezentări, cu prezență fizică sau online, acad. Mircea Martin, acad. Ștefan Afloroaei, acad. Ion Pop, prof. univ. Rodica Zafiu, prof. Sanda Golopenția, membru de onoare al Academiei Române, prof. Gheorghiță Geană, prof. univ. Eugen Munteanu, membru corespondent al Academiei Române, Sever Voinescu, scriitor și redactor-șef al revistei Dilema, și mulți alții.
Prima dintre cele trei mese rotunde a fost dedicată pictorului Paul Gherasim. Părintele stareț, arhim. Melchisedec Velnic, a evidențiat smerenia pictorului, care denotă legătura profundă cu Dumnezeu, iar regizorul Cristina Chirvasie a proiectat un film despre artist și gândirea lui duhovnicească.
Publicarea Octoihului Sfântului Dosoftei, din patrimoniul Putnei
Subiectul celei de-a doua mese rotunde a fost moștenirea spiritual-culturală a Sfântului Ierarh Dosoftei.
A fost lansată o ediție a Octoihului tipărit de Sf. Ier. Dosoftei la Iași [1683-1686], pe baza singurului exemplar cunoscut, ce se află în patrimoniul Mănăstirii Putna.
Volumul, coeditat de Editura „Mitropolit Iacov Putneanul” a Mănăstirii Putna împreună cu Editura Universității „Al. I. Cuza” din Iași, marchează publicarea integrală a operei în limba română a marelui ierarh-cărturar.
O comunicare originală referitoare la fenomenul secularizării a aparținut profesorului universitar George Enache. Plasat inițial exclusiv în legătură cu procesul de confiscare a averilor mănăstirești, conceptul de secularizare a cunoscut o extindere a propriilor semnificații din anii ’60-’70, odată cu marea secularizare a Occidentului și desfășurarea Conferinței de la Helsinki.
Cultura românească din nordul Bucovinei
Scriitoarea Maria Toacă din Cernăuți a venit cu o prezentare emoționată referitoare la minoritatea românească din nordul Bucovinei și starea patrimoniului românesc (case, obiecte tradiționale), aflat într-o continuă degradare din cauza hățișurilor birocratice și a ignoranței autorităților.
În ultima zi a lucrărilor, la aniversarea a 150 de ani de la înființarea Catedrei de limba română a Universității din Cernăuți, prof. univ. Cristinia Paladian a vorbit despre locurile eminesciene din Cernăuți, rememorând, în special, istoria conceperii faimosului bust al lui Mihai Eminescu din zona centrală a orașului, înlăturat între timp.
Conf. univ. Adrian Lesenciuc a realizat în prelegerea sa o analiză a sistemului de învățământ actual, afirmând că transmiterea tradiției culturale către generațiile tinere presupune un efort susținut și continuu, dar și că noile tehnologii impun adoptarea de noi strategii.
Chipuri de clerici din secolul trecut
Scriitoarea Raluca Naclad a evocat personalitatea preotului și luptătorului anti-comunist Daniel Sandu Tudor, menționând ca momente cu relevanță deosebită pentru devenirea sa spirituală călătoria la Muntele Athos și accidentul de avion din care a reușit să scape cu viață.
Moderată de Sever Voinescu, cea de-a treia masă rotundă a fost dedicată părintelui Andrei Scrima, pe care arhim. Hristostom Ciuciu l-a caracterizat drept un om între două lumi – „un aristocrat printre monahi și un mistic printre intelectuali” – metaforă care ilustrează și prăpastia actuală dintre intelectualitate și cler, care poate fi închisă doar prin prietenie și acceptare reciprocă.
Sâmbătă, participanții au vizitat mănăstirile Dragomirna și Pătrăuți și la Cetatea de Scaun a Sucevei.
Evenimentul a marcat Centenarul Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea, precum și centenarul nașterii pictorului Paul Gherasim și 40 de ani de la prima expoziție a grupului „Prolog”, din care acesta a făcut parte.
Foto credit: Mănăstirea Putna
