Academia Română va sărbători joi 159 de ani de la înființare, printr-o sesiune festivă urmată de Ziua porților deschise. În cadrul evenimentului, președintele Academiei, Ioan-Aurel Pop, va vorbi despre istoria instituției și rolul său în păstrarea identității românești.
Sesiunea va avea loc în Aula Academiei, începând cu ora 10:00. În cadrul evenimentului, academicianul Ion Tighineanu va sublinia colaborarea între Academia Română și Academia de Științe a Moldovei. De asemenea, secretarul general, Ioan Dumitrache, va prezenta proiecte de reabilitare ale patrimoniului Academiei, inclusiv construirea unui nou sediu.
După sesiune, vor avea loc vizite ghidate în spațiile reprezentative ale Academiei, iar la Biblioteca instituției va fi deschisă expoziția „Presa românească. Între tradiție și modernitate”.
Rolul Academiei în unirea Principatelor
Academia Română a fost fondată în data de 1 aprilie 1866 sub denumirea de Societatea Academică Română, având o misiune națională esențială pentru unirea Principatelor Române.
Primii 14 membri fondatori, numiți în aprilie/mai 1866, erau intelectuali din teritoriile aflate sub stăpânirea unor imperii străine, precum Transilvania, Maramureș, Bucovina, Banat, Basarabia și Macedonia.
Un an mai târziu, au fost adăugați alți șapte membri, reprezentând Moldova și Muntenia. Aceștia au fost personalități importante, inclusiv Vasile Alecsandri, Constantin Negruzzi și Ion Heliade Rădulescu.
În mod simbolic, primii 14 membri fondatori ai Societății, numiți prin Decret în data de 22 aprilie/3 mai 1866, erau intelectuali și patrioți români care reprezentau teritoriile aflate încă sub stăpânirea unor imperii străine: Transilvania (Timotei Cipariu, George Barițiu, Gavril Munteanu), Maramureș (Iosif Hodoș, Alexandru Roman), Bucovina (Alexandru Hurmuzaki, Ambrosiu Dimitrovici, înlocuit ulterior cu Ion G. Sbiera), Banat (Andrei Mocioni, Vincențiu Babeș), Basarabia (Alexandru Hasdeu, Constantin Stamati, Ioan Străjescu), Macedonia (Ioan D. Caragiani, Dimitrie Cozacovici). Lor li s-au adăugat, un an mai târziu, alți șapte membri, reprezentând Moldova (Vasile Alecsandri, Constantin Negruzzi, Vasile Alexandrescu-Urechia) și Muntenia (Ion Heliade Rădulescu, Constantin A. Rosetti, Ioan C. Massim, August Treboniu Laurian).
Academia Română, cu o vocație națională, are ca misiune principală normarea limbii române și studiul istoriei poporului român.
Opere remarcabile
Printre operele sale remarcabile se numără „Dicționarul tezaur al limbii române” (19 volume), „Istoria românilor” (10 volume, a doua ediție), „Dicționarul general al literaturii române” (peste 7.000 de pagini) și integrala manuscriselor eminesciene (14.000 de pagini, 38 de volume).
Academia Română a contribuit cu zeci de mii de lucrări științifice publicate pe plan internațional și este membră a unor organizații interacademice importante, iar membrii săi sunt recunoscuți în academii străine.
Foto credit: Facebook / Academia Română
