4 octombrie 1993 – A trecut la cele veșnice în București (înmormântat la Mănăstirea Cernica), preotul și profesorul de teologie Dumitru Stăniloae, dogmatist, filosof, istoric, ziarist și traducător. Studii secundare la Liceul „Andrei Șaguna2 din Brașov (1916-1922), superioare la Facultatea de Teologie din Cernăuți (1923-1927), care i-a conferit doctoratul în 1928. Studii de specializare pentru Dogmatică și Istorie bisericească la Facultățile de Teologie din Atena (1927-1928), din Berlin (1928-1929), cu călătorii de studii și documentare la Paris și Belgrad (bursa de studii fiind acordată de Mitropolitul Nicolae Bălan). Profesor suplinitor (1929), provizoriu (1932) și definitiv (1935) la Academia Teologică „Andreiană” din Sibiu, la care a predat Dogmatica, dar și alte discipline; rector al Academiei (1936-1946), diacon (1931), preot (1932), protopop stavrofor (1940), redactor al ziarului „Telegraful Român” (ianuarie 1934 – mai 1945), La cererea noilor autorități comuniste de la noi, de la 1 ianuarie 1947 a fost nevoit să se transfere la Facultatea de Teologie din București, ca profesor de Ascetică și Mistică. În 1948, când Facultatea din București a devenit Institut teologic de grad universitar, a fost încadrat ca profesor titular de Teologie Dogmatică și Simbolică.
Arestat în 5 septembrie 1958, judecat și condamnat la cinci ani de închisoare „pentru uneltire împotriva statului și oamenilor muncii”; închis la Jilava și la Aiud până în ianuarie 1963; angajat la Arhiepiscopia Bucureștilor, apoi reîncadrat la catedră din 1965, până la pensionare, în 1973; în anii următori, profesor consultant, îndrumător la doctorat al unor mari teologi de mai târziu (Ion Bria, Antonie Plămădeală, Dumitru Popescu, Constantin Galeriu, Dumitru Radu, Ioan Ică sen., Gheorghe Drăgulin, Daniel Ciobotea – azi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, și alții).
În ultima perioadă a vieții a făcut parte din câteva delegații ale Bisericii Ortodoxe Române care au vizitat alte Biserici din: Germania Federală (1970), Grecia (1971), Biserica coptă din Egipt (1971); Vaticanul (1971); delegat la al doilea Congres al profesorilor de Teologie Ortodoxă de la Atena (1976), precum și la alte numeroase conferințe teologice organizate mai ales de Consiliul Ecumenic al Bisericilor; a susținut conferințe la Facultățile de Teologie din Atena, Tesalonic, Paris, Strasbourg, Bonn, Heidelberg, Tubingen, Freiburg, Geneva, Oxford, în SUA etc. „Doctor Honoris Causa” al Facultăților de Teologie ortodoxă din Tesalonic (1976), Atena (1991), Belgrad (1982), al Institutului Teologic „Saint Serge” din Paris (1981), al Universității din București (1992); premiul „Dr. Leopold Lucas” al Facultății de Teologie Evanghelică din Tubingen, „Crucea Sf. Augustin” din partea primatului Angliei (1981). Membru corespondent (1990), apoi titular (1992) al Academiei Române.
Lucrări: Timp de aproape șapte decenii a publicat numeroase lucrări de Dogmatică, Spiritualitate ortodoxă, traduceri din literatura patristică și postpatristică, fiind considerat unul dintre cei mai mari teologi și gânditori creștini din secolul al XX-lea. Lucrări cu profil dogmatic: Viața și învățătura Sf. Grigorie Palama. Cu trei tratate traduse (1938, reed. 1993 și 2006); Iisus Hristos sau restaurarea omului (1943, reed. 1993); Teologia Dogmatica ortodoxă (3 vol., 1978, reed. 1996, 2009); Teologia Morală ortodoxă. Spiritualitatea ortodoxă (1981); Spiritualitate și comuniune în Liturghia ortodoxă (1986); Chipul nemuritor al lui Dumnezeu (1987, reed. 1995); Studii de teologie dogmatică ortodoxă (1990); Chipul evanghelic al lui Iisus Hristos (1991), Iisus Hristos, lumina lumii și îndumnezeirea omului (1993); Sfânta Treime sau la început a fost iubirea (1993, ed. a II-a, 2005); Ascetică și mistică creștină sau Teologia vieții spirituale (1991 și 1993); Ascetica și mistica ortodoxă (2 vol., 1993); Mistica Bisericii Ortodoxe (2002), Trăirea lui Dumnezeu în Ortodoxie (culegere de studii dogmatice, 1993 și 2002); O teologie a icoanei (culegere de studii dogmatice, 2005); zeci de studii de Teologie Dogmatică și Simbolică, de Spiritualitate ortodoxă, de o mare diversitate, publicate în periodice bisericești: „Revista Teologică” (Sibiu), „Gândirea”, „Ortodoxia”, „Studii Teologice”, „Biserica Ortodoxă Română” și „Glasul Bisericii”, toate la București, „Mitropolia Olteniei” (Craiova, mai ales traduceri din literatura patristică) și altele; câteva sute de articole de îndrumare în „Telegraful Român”.
Traduceri din opera sa dogmatică în limba greacă (Atena, 1973, 1978, 1980, 1990 și 1994, Tesalonic, 1984); în limba franceză (Geneva, 1980, Paris, 1981, 1983, 1985, 1994); în limba germană (Zurich-Koln, 1985 și 1990, Dusseldorf, 1995); în limba engleză (New York, 1980, 1993, 2000, 2002); în limba italiană (Milano, 1986, Roma, 1986, 1988), în limba sârbă (în SUA, 1994), toate realizate de teologi români sau străini – și cu numeroase studii introductive (Daniel Ciobotea, Hermann Pitters, Constantin Coman, Ioan Ioniță), unele cu prefețe semnate de teologi consacrați, ca John Meyendorff, Olivier Clement, Jurgen Moltmann, episcopul Kallistos Ware, Daniel Nesser și alții. Diverse studii publicate în reviste teologice de peste hotare: „Okumenische Rundschau”, „Sobornosti”, „Contacts” și altele.
Lucrări cu alt profil (în volum): Viața și activitatea patriarhului Dositei al Ierusalimului și legăturile lui cu țările române (1929, teză de doctorat); Ortodoxie și românism (1939, reed. 1992 și 1999); Poziția dlui Lucian Blaga față de creștinism și Ortodoxie (1942, reed. 1993 și 1997); Uniatismul în Transilvania, încercare de dezmembrare a poporului român (1973); Reflecții despre spiritualitatea poporului român (1992).
Traduceri din Sfinții Părinți și scriitori bisericești: Filocalia sau culegere din scrierile Sfintelor Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, traducere, introducere și note (vol. I-IV, Sibiu, 1946-1948, vol. V-XII, București, 1976-1991; cu reeditări după 1993). În colecția Părinți și Scriitori Bisericești: Sf. Grigorie de Nyssa, Scrieri (partea I, în colaborare, 1982); Sf. Maxim Mărturisitorul, Scrieri (2 vol., 1983 și 1990); Sf. Atanasie cel Mare, Scrieri (2 vol., 1987 și 1991); Sf. Chirii al Alexandriei, Scrieri (4 vol, 1991,1992, 1994, 2000); Sf. Ioan Scărarul, Scara (1992); Sf. Grigorie de Nazianz, Cele cinci cuvântări teologice (1993); Sf. Dionisie Areopagitul, Opere complete… (1996); Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua (reed., 2006); Paladie, Istoria lausiacă (2007); numeroase alte traduceri din Sfinții Părinți și scriitori bisericești în revista „Mitropolia Olteniei”. Traduceri din teologi moderni: Hristu Andrutsos, Dogmatica Bisericii ortodoxe răsăritene (1930); Wilhelm Nyssen, Începuturile picturii bizantine (1975); Wilhelm Nyssen, Pământ cântând în imagini. Frescele exterioare ale mănăstirilor din
Moldova (1978); altele în reviste teologice.
