Duminică se împlinesc 164 ani de la mutarea la cele veșnice a Mitropolitului Sofronie Miclescu al Moldovei. A avut o contribuție importantă la Unirea Principatelor, chiar dacă ulterior a intrat în conflict cu Domnitorul Al.I. Cuza pe problema administrării averilor mănăstirești.
De asemenea, a fost unchiul viitorului Mitropolit Primat la României Calinic Miclescu, cel în timpul căruia Biserica Ortodoxă Română avea să primească Tomosul de Autocefalie de la Patriarhia Ecumenică.
Viitorul Mitropolit Sofronie s-a născut în jurul anului 1790 într-o familie de boieri moldoveni, fiind fiul Marelui Vornic Constantin Miclescu și al soției sale Zoe, născută Vârnav. La botez a primit numele de Sandu.
În 1818 a fost tuns în monahism, cu numele de Sofronie, la Mănăstirea Secu, apoi s-a mutat la Mănăstirea Neamț, unde a fost hirotonit ierodiacon (1821), apoi ieromonah (1824).
Mitropolitul Sofronie și Unirea Principatelor
În 1826 a fost ales și întronizat Episcop al Hușilor, iar în 1851 a devenit Mitropolitul Moldovei.
În această calitate, a susținut Unirea Principatelor, reușind anularea alegerilor falsificate de Caimacamul Nicolae Vogoride, omul otomanilor.
În 1857, Mitropolitul Sofronie Miclescu a fost ales președinte al Divanului Ad Hoc al Moldovei, care a decis convocarea unei Adunări obștești reprezentative a bazei electorale, unirea Moldovei și Țării Românești într-un singur stat cu numele de România și aducerea unui principe străin cu tron ereditar dintr-o dinastie domnitoare a Europei.
A prezidat și Adunarea electivă în care Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei, cel mai important pas spre Unirea Principatelor.
Conflictul cu Al.I. Cuza
Cu toate acestea, în 1860 a fost suspendat din scaunul mitropolitan, după ce s-a opus reformei lui Cuza în chestiunea administrării averilor mănăstirești. A fost trimis la Mănăstirea Slatina.
Totuși, Adunarea legislativă a Moldovei a constatat că guvernul a făcut abuz de putere în această chestiune, iar guvernul lui Mihail Kogălniceanu a demisionat. Dar Mitropolitul Sofronie i-a scris Domnitorului Al.I. Cuza că renunță la Mitropolie din motive de sănătate.
S-a mutat la cele veșnice în 18 mai 1861, la Iași și, potrivit dorinței sale, a fost înmormântat în pridvorul Mănăstirii Neamț.
Foto credit: Wikipedia
