Ziua de 16 august este dedicată anual comemorării Sfinților Martiri Brâncoveni și conștientizării violențelor și persecuțiilor îndreptate împotriva creștinilor din întreaga lume.
Instituită prin lege în anul 2020, această sărbătoare națională urmărește atât păstrarea memoriei celor care și-au mărturisit credința până la jertfă, cât și sensibilizarea societății asupra persecuțiilor religioase care continuă în prezent.
Potrivit legii, această zi reprezintă un prilej pentru informarea publicului, în special a tinerilor, cu privire la rolul creștinismului în istoria României și la formele de violență și persecuție cărora creștinii le sunt victime în diferite părți ale lumii.
Persecuția poate lua forme diverse, de la discriminare și restrângerea libertății religioase până la acte de violență și uciderea celor vizați pentru credința lor. Prin această comemorare, memoria Martirilor Brâncoveni este pusă în legătură cu responsabilitatea de a nu trece cu vederea suferința creștinilor persecutați în prezent.
Evenimente în ziua de 16 august
Textul Legii nr. 134/2020 prevede posibilitatea organizării de manifestări publice și slujbe religioase cu caracter comemorativ. Totodată, în seara zilei de 16 august, între orele 20:00 și 24:00, mai multe clădiri și obiective publice pot fi iluminate în roșu, ca semn de solidaritate și de conștientizare a persecuțiilor împotriva creștinilor.
Printre obiectivele menționate de lege se numără Parlamentul României, Guvernul, sediile autorităților administrației publice centrale și locale, Arcul de Triumf și Palatul Mogoșoaia.
Tot cu această ocazie, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune și Agerpres pot acorda prioritate materialelor și emisiunilor dedicate comemorării Martirilor Brâncoveni și problematicii persecuției creștinilor.
Inițiativa legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi favorabile și 40 de abțineri, iar ulterior a fost promulgată de Președintele României prin Decretul nr. 393/2020 din 16 iulie 2020.
Sfinții Martiri Brâncoveni
Sfântul Constantin Brâncoveanu s-a născut în anul 1654, într-o familie boierească înrudită cu domnitorii Matei Basarab și Șerban Cantacuzino. A urcat pe tronul Țării Românești în 1688 și a domnit aproape 25 de ani, perioadă în care s-a remarcat prin sprijinirea vieții bisericești, culturii și tiparului, dar și prin numeroase ctitorii, între care Mănăstirea Hurezi.
Grija sa pentru Biserică și pentru comunitățile creștine nu s-a limitat la Țara Românească. Voievodul a sprijinit românii din Moldova și Transilvania, precum și alte comunități ortodoxe.
În 1714, Sfântul Constantin Brâncoveanu și fiii săi au fost arestați de autoritățile otomane și duși la Constantinopol. După luni de întemnițare și chinuri, domnitorului i s-a cerut să renunțe la credința creștină pentru a-și salva viața și pe cea a familiei. A refuzat, iar în 15 august 1714, a fost executat împreună cu cei patru fii ai săi – Constantin, Ștefan, Radu și Matei – și cu sfetnicul Ianache Văcărescu.
Trupurile martirilor au fost recuperate și îngropate în taină în apropiere de Constantinopol. Moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost aduse în țară în 1720 de soția sa, Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, canonizată în anul 2025 de Sfântul Sinod, și așezate la Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din București, ctitoria voievodului.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a canonizat în 1992 pe Constantin Brâncoveanu, cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache, stabilind ziua lor de prăznuire la 16 august.
Foto credit: Doxologia / Oana Nechifor
