„Pentru poporul român, familia Brâncoveanu constituie una dintre cele mai frumoase pagini de istorie”, a spus sâmbătă seară Episcopul vicar Timotei Prahoveanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor la Biserica „Sf. Gheorghe” – Nou din Capitală.
Preasfinția Sa a oficiat slujba Privegherii în cinstea Sfinților Martiri Brâncoveni și a Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu, a cărei proclamare locală a canonizării va avea loc duminică.
Ierarhul a remarcat că familia Brâncoveanu „nu este îndeajuns cunoscută, nu îndeajuns evocată și mai ales nu îndeajuns urmată de generațiile care au venit după ei până în vremea noastră și care vor continua să vină până la sfârșitul istoriei”.
Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a spus că va fi greu ca la un moment dat importanța lor pentru neamul român să fie egalată.
„Nici nu poate fi vorba despre așa ceva, doar măcar de o anumită încercare de a urma faptele strălucite ale acestei familii și din punctul de vedere al trăirii creștine, al unei ortodoxii și al unei credințe asumate”.
Un martiriu îndelungat
Preasfinția Sa a prezentat jertfa Sfântului Constantin Brâncoveanu și a fiilor săi, decapitați la Istanbul, jertfă continuată de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu în discreție și rugăciune.
„Doamna Maria Brâncoveanu a înțeles că era datoria ei să aducă din pământ străin, departe de țara pe care au slujit-o și au iubit-o și de care au fost trădați brâncovenii, aici trupurile lor, rămășițele trupurilor lor, după ce o vreme au fost așezate în mănăstirea din insula Halki”.
După ce a așezat trupurile soțului și ale fiilor ei în cripta de la Biserica „Sf. Gheorghe” – Nou din Capitală, Maria Brâncoveanu s-a retras la mănăstire, trăind un martiriu îndelungat.
„N-a durat câteva clipe sau un ceas, un martiriu care a durat 15 ani, până în decembrie 1729, când Dumnezeu a chemat-o la sine. Acest drum al martiriului ei, care a durat atât de mult, s-ar putea numi calea cea strâmtă și poarta cea strâmtă pe care ea a urmat-o cu neabatere între Mănăstirea Surpatele și Mănăstirea Dintr-un Lemn, cale de câțiva kilometri. Este până astăzi o potecă numită Poteca Lacrimilor sau Poteca Doamnei”.
Chemare la urmarea credinței
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a amintit că Sfânta Maria Brâncoveanu a fost așezată în calendarul Bisericii Ortodoxe Române în anul 2025.
„Dar ea se află în calendarul inimii și în amintirile, în paginile de cronică, în istorisirile monahilor și ale celor care au auzit de ea încă din urmă cu 300 de ani. Peste 3 ani se vor împlini 300 de ani de când ea s-a mutat la cele veșnice”.
„Toți acești ani înseamnă o permanentă chemare adresată românilor de a urma credința ei, dragostea ei pentru familie, pentru soțul și copiii ei, pentru Biserică, pentru ctitorii, pentru oamenii săraci”, a adăugat ierarhul.
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu va avea loc duminică, la Biserica „Sf. Gheorghe” – Nou, după Sfânta Liturghie.
Mai multe fotografii de la eveniment sunt disponibile în galeria foto.
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
