Patriarhul Daniel: Mântuitorul Hristos cunoaște suferința fiecărui om, dar și măsura răbdării lui

În Duminica a douăzecea după Rusalii, Patriarhul Daniel a evidențiat că minunea învierii fiului văduvei din Nain arată faptul că Mântuitorul cunoaște suferința fiecărui om, dar și măsura răbdării lui. De asemenea, Părintele Patriarh a precizat faptul că învățătura centrală a Evangheliei citite astăzi la Sfânta Liturghie este aceea că Hristos aduce bucuria Învierii în locul suferinței.

Cuvântul de învățătură adresat românilor ortodocși a fost rostit duminică, 8 octombrie 2017, în Paraclisul Sfântul Grigorie Luminatorul din Reședința Patriarhală.

Patriarhul României și-a început predica prin a menționa faptul că Iisus a venit în cetatea Nain să aline durerea mamei îndoliate, întrucât Lui Îi este milă de toţi oamenii suferinzi. De precizat este faptul că Domnul Hristos nu a venit invitat de cineva, ci din proprie inițiativă. El a vrut să fie alături de văduva îndurerată care după moartea soțului și fiul ei trecuse la cele veșnice.

Completând cele spuse, Preafericirea Sa a subliniat faptul că din atitudinea Mântuitorului Hristos trebuie să învăţăm că avem datoria să fim alături de toţi oamenii îndoliaţi.

A mângâia sau a consola o persoană sau o familie îndurerată este un ajutor sufletesc de mare preţ şi un semn de multă bunătate a inimii, o dovadă a iubirii milostive faţă de semen. Prin aceasta se arată iubirea milostivă a lui Dumnezeu faţă de ei. Iubirea milostivă se numeşte compasiune, adică împreună-pătimire cu cei ce pătimesc din pricina durerii sufleteşti, a precizat Părintele Patriarh.

Pentru a evidenția mai bine înțelesul duhovnicesc al prezenței Mântuitorului Hristos la înmormântarea tânărului din Nain, Patriarhul României a punctat faptul că femeia îndurerată care îşi duce spre cimitir pe unicul său fiu reprezintă pe toate mamele îndoliate. Totdată, tânărul purtat în sicriu reprezintă pe toţi tinerii care mor şi lasă în urma lor multă durere părinţilor care i-au născut şi i-au crescut.

Este semnificativ, spune Patriarhul nostru, faptul că cele trei persoane pe care le-a înviat din morți Hristos au fost tineri, și anume: fiul văduvei din Nain, fiica lui Iair și Lazăr din Betania.

Prin aceasta, Mântuitorul arată că tinerii sunt chemați la viață de comuniune cu părinții, frații și surorile lor, nu la însingurare prin despărțire de ei. Această însingurare, chiar dacă nu este moarte fizică, poate deveni totuși o moarte spirituală, o existență egoistă. Comuniunea de iubire părintească, frățească și amicală duhovnicească îi ajută pe tineri să crească spiritual și să se maturizeze, a precizat Preafericirea Sa.

Continunând expunerea omiliei, Patriarhul Daniel a spus că Iisus S-a atins de sicriul care conţinea trupul unui om trecut la Domnul şi pentru a ne învăţa că trebuie să ne apropiem cu respect de sicriu sau mormânt. Trupul este chemat la înviere şi la viaţă veşnică, după cum se spune în Crezul ortodox: «Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie».

În predica rostită, Patriarhul Daniel a mai explicat că atunci când unui creştin trecut la Domnul i se recunoaşte oficial de către Biserică sfinţenia vieţii sale, atunci osemintele lui se numesc Sfinte Moaşte şi ele trebuie cinstite împreună cu icoana sa, deoarece sfinţenia din sufletul sfântului a pătruns şi în materia trupului său.

Moaştele sfinţilor sunt venerate nu pentru materia lor, spune Părintele Patriarh, ci pentru lucrarea sfinţitoare a harului Duhului Sfânt în ele şi prin ele, potrivit adevărului exprimat de către psalmist în cuvintele: «Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi! ».

În finalul predicii, Preafericirea Sa a îndemnat credincioșii să fie alături de familiile îndoliate, dar și să îi ajute și pe tineri să prețuiască mai mult viața de familie. Pentru că viața adevărată este binecuvântare de la Dumnezeu și bucurie a comuniunii între oameni.

Foto credit: Ziarul Lumina

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente