Aghiasma Mare este strâns legată de Botezul Domnului pentru că doar la acest praznic se săvârşeşte slujba specială de sfinţire a Apei mari, care este folosită de preoţi pentru a binecuvânta casele credincioşilor. Foarte mulţi credincioşi merg la biserică în ziua Praznicului Bobotezei pentru a participa la Sfânta Liturghie şi pentru a lua Aghiasma Mare să o ducă şi la casele lor, pentru vindecarea bolilor trupeşti, dar şi pentru vindecarea sufletului de păcate. Ea se păstrează nestricată vreme îndelungată şi rămâne tot aşa de proaspătă, de curată şi plăcută la gust, ca şi când este scoasă atunci din izvor.
Însăşi rânduiala slujbei din cadrul Praznicului Epifaniei lămureşte de ce este necesar să ne împărtăşim din apa sfinţită la Bobotează. În sfintele rugăciuni se reliefează beneficiile Aghiasmei Mari, pentru că ne sfinţeşte sufletele şi trupurile, casele, gospodăriile, pământurile şi întreg spaţiul în care ne desfăşurăm activitatea. Prin această sfinţire şi a naturii, a tot ceea ce îl înconjoară pe om, sfânta noastră biserică ne arată că Dumnezeu trebuie mărturisit şi lăudat nu numai în biserică, ci şi în afara ei. Trebuie să avem convingerea că apa sfinţită ne vindecă, întrucât ne sporeşte credinţa şi dragostea faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni.
În zona Văii Almăjului este o frumoasă tradiţie ca oamenii după ce îşi stropesc casele, merg la livezi să stropească cu aghiasmă şi holdele, atât pomii fructiferi, cât şi terenurile, ca să aducă rod bun în anul care tocmai a început, după cum ne-a precizat Diac. Pavel Canea.
Legat de mergea la câmp cu aghiasmă este şi tradiţia ruperii unui băţ în pomii fructiferi, ornat cu motive populare. Semnificaţia acestui băţ are o conotaţie agrară, dar ea reprezintă belşug de roade, pentru că aşa cum se rupe băţul aşa să se rupă şi crengile copacilor cu rodul lor.
Acest băţ numit „colendă”, sculptat cu motive populare, iar în vârf având aţe de lână colorate, este purtat de către copii atunci când merg cu colindul de Crăciun, bătând cu el în pământ pentru a-şi anunţa sosirea la casele gospodarilor, care la rândul lor îi răsplătesc cu daruri. De aceea acest băţ este luat de către un membru din familie în ziua Bobotezei, atunci când merge cu Aghiasma Mare pentru a stropii holdele, în livezile cu pomi fructiferi şi este pus într-unul din copaci, pentru ca aşa cum băţul a adus daruri copiilor, atunci când au mers cu colindul, tot aşa să aducă roadă şi pomilor fructiferi. În tot timpul cât oamenii stropesc cu aghiasmă holdele, ei spun rugăciuni şi cântă troparul praznicului „În Iordan”.
