Ziua patrimoniului cultural imaterial este celebrată anual în data de 17 octombrie, care amintește de adoptarea de către Adunarea Generală a UNESCO a Convenției pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Actul cuprinde obiective precum salvgardarea patrimoniului cultural imaterial; respectarea patrimoniului cultural imaterial al comunităţilor, grupurilor şi indivizilor care aparţin acestora; sensibilizarea, la nivel local, naţional şi internaţional, asupra importanţei patrimoniului cultural imaterial şi recunoaşterii sale reciproce; cooperarea şi asistenţa internaţională, conform Institutului Național al Patrimoniului, citat de Agerpres.
Patrimoniul cultural imaterial este un concept creat şi promovat de UNESCO ca urmare a interesului pentru protejarea culturii tradiţionale manifestat de diverse state membre ale acestei organizaţii internaţionale.
Atenţia acordată acestui tip de patrimoniu a început să se materializeze încă din anul 1989, atunci când UNESCO enunţa Recomandările pentru Salvgardarea Culturii Tradiţionale şi a Folclorului, încurajând statele membre să-şi protejeze literatura orală, meşteşugurile, ritualurile etc.
Potrivit Convenţiei UNESCO, patrimoniul cultural imaterial se manifestă în următoarele domenii: a) tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial; b) artele spectacolului; c) practici sociale, ritualuri şi evenimente festive; d) cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers; e) tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.
În România, activitatea de cercetare, conservare şi promovare a Patrimoniului Imaterial este coordonată de Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism ştiinţific de specialitate aflat în subordinea Ministerului Culturii. Tot această Comisie se ocupă şi de alcătuirea dosarelor pentru includerea în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii.
O parte dintre obiceiurile tradiționale românești înscrise pe Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO țin de spiritualitate și duhovnicia poporului nostru. Spre exemplu, prin obiceiul colindatului se vestește Nașterea Mântuitorului Hristos.
De asemenea, cântarea psaltică a fost înscrisă în Patrimoniul cultural imaterial UNESCO în anul 2019.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca-Emanuela Ene
