Ziua Culturii Naționale sub semnul sincroniei europene, la Ateneul Român

Sala Mare a Ateneului Român a găzduit miercuri Ziua Culturii Naţionale, sesiunea festivă organizată de Academia Română sub semnul sincroniei europene.

La invitaţia celui mai înalt for de cultură din România, la eveniment au participat oficialităţi ale statului, academicieni, oameni de cultură care l-au omagiat pe Mihai Eminescu la împlinirea a 170 de ani de la naşterea sa.

Cultura dărniciei

Cuvântările şi mesajele au făcut referire la cultura naţională, au evidenţiat rolul avut de poetul român în definirea identitară naţională, dar şi aspecte mai puţin cunoscute din cultura poporului nostru.

Patriarhul României a vorbit despre „un aspect al culturii poporului român mai puțin evidențiat” şi anume „cultura dărniciei, a generozității sau a filantropiei creştine, ca expresie a spiritualităţii româneşti”.

Preafericirea Sa a subliniat „contribuţia Bisericii la dezvoltarea acestei culturi a dărniciei” şi a evocat numeroase personalităţi din istoria poporului roman care „s-au străduit de-a lungul istoriei să dezvolte o cultură a dărniciei şi să contribuie la misiunea social-filantropică a Bisericii Ortodoxe Române”.

Sesiunea festivă a fost deschisă de Preşedintele Academiei Române. Foto credit: Basilica.ro/Mircea Florescu.

Ioan Aurel Pop a vorbit despre „Europa viitorului” care „nu se poate construi prin omogenizare forţată (…) ci prin cultivarea virtuţilor fiecărei naţiuni în contextul fondului comun”.

„În acest sens”, a spus academicianul, „şcoala şi educaţia organizată îndeplinesc un rol fundamental pentru că ele asigură cultura general necesară accesului la libertate”.

„Sensibilitatea pentru cultură se dobândeşte greu, dar odată dobândită poate feri omenirea de mari nenorociri, de jigniri, de contravenţii, infracţiuni, hoţii şi chiar de crime. De aceea, Ziua Culturii Naţionale trebuie să orienteze comunitatea noastră spre valorile noastre spirituale alăturate valorilor omenirii”.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost reprezentat la eveniment de Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial – Departamentul Cultură, Culte și Centenar. Foto credit: Basilica.ro/Mircea Florescu.

În mesajul său, şeful statului a felicitat „Academia Română pentru tradiția frumoasă pe care a instituit-o și o patronează” şi a precizat că data de 15 ianuarie „celebrează creația eminesciană, cheia de boltă a identității noastre naționale”.

Ziua de naștere a poetului național ne reunește în jurul limbii și literaturii române, ne dă oportunitatea de a ne cinsti artiștii, dar și ocazia de a reflecta asupra destinului culturii și patrimoniului nostru national, a notat Preşedintele României în mesajul transmis.

Prim-ministrul României a adus elogiu culturii pe care a numit-o „singura mărturie de identitate pe care nimeni nu o poate pierde și singurul avut tangibil de care un om nu poate sărăci niciodată”.

„România de astăzi, cu idealurile și valorile sale, cunoscută drept o voce distinctă în lume, este un rod incontestabil al culturii”, a precizat Ludovic Orban în mesajul citit de Antonel Tănase, Secretarul General al Guvernului României.

De la sesiunea festivă dedicată Ziua Culturii Naţionale nu aveau cum să lipsească Ministrul Educaţiei şi Ministrul Culturii.

Monica Cristina Anisie a spus despre Eminescu că nu este „numai un poet national, ci este şi cel care a creat o punte între Şcoală, Biserică şi societate”.

Într-o societate aflată într-o continuă schimbare avem nevoie de repere ale identităţii noastre, iar Mihai Eminescu reprezintă unul dintre ele.

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a adus în discuţie faptul că  este datoria noastră de a „ne asigura că ai noştri copii nu uită de numele celor care au scris istoria şi au creionat destinul national”.

După cuvintele rostite de Academicienii Eugen Simion, Nicolae Breban şi Răzvan Theodorescu a urmat un moment artistic susţinut de actorul Dorel Vişan. Foto credit: Basilica.ro/Mircea Florescu.

În foaierul Ateneului Român a fost organizată expoziția foto-documentară „Eminescu 170“, realizată de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române și au fost prezentate trei colecții de carte ale Academiei Române: „Civilizația românească“, „Basarabica“ și „Izvoare privind istoria românilor“– Seria „Hurmuzaki“.

Vezi Galeria foto.

Foto credit: Basilica.ro/Mircea Florescu

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente

Proiectul Biserica Online continuă

Am început Biserica Online anul trecut în septembrie cu mai multe recomandări privind comportamentul unei parohii pe Facebook, apoi în noiembrie am trecut la Instagram. Următorul material va cuprinde mai multe recomandări despre Instastory şi…