Victimele masacrului de la Fântâna Albă comemorate la Varnița și la Putna, de ambele părți ale graniței

Victimele masacrului de la Fântâna Albă au fost comemorate vineri de ambele părți ale graniței: atât la locul tragediei, în Pădurea de la Varnița (Bucovina de Nord), cât și la Mănăstirea Putna, care în Anul Centenar al Marii Unirii a construit un portal alb dedicat victimelor. „Fântâna Albă este rana Bucovinei, este rana tuturor românilor”, a spus starețul Putnei. „Ea nu s-a vindecat nici până astăzi.”

Comemorarea de la Mănăstirea Putna a inclus un parastas, discursuri și un program artistic susținut de elevii școlilor din zonă. Au depus coroane de flori Primarul comunei Putna, Directorul Școlii „Mitroplit Iacob Putneanul” și Directorul Adjunct al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus.

Părintele Stareț Melchisedec Velnic, exarh al mănăstirilor și schiturilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și delegatul Părintelui Arhiepiscop Calinic al Sucevei și Rădăuților la comemorare, a prezentat contextul istoric de după semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov.

Comemorarea de la Putna a început cu slujba Parastasului, oficiată la Portalul Alb al mănăstirii vineri, 1 aprilie 2022. Foto: Mănăstirea Putna

„Uniunea Sovietică a ocupat, în 1940, Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Numeroși români bucovineni au fost arestați, omorâți, deportați, bisericile au început să fie închise, așa încât multe familii au început să treacă noua graniță și să vină în România. Un astfel de grup a fost cel care a căzut pradă masacrului de la Fântâna Albă – Varnița la 1 aprilie 1941, spre seară”, a spus el.

„Cei din fruntea grupului purtau trei cruci, icoane și steaguri albe, arătând că nu doresc să facă nici un rău nimănui, ci doresc doar libertatea. Au spus autorităților sovietice că vor să plece fără să ia nimic cu ei, lăsând toată averea lor pe loc. Ajunși în apropierea graniței, au fost întâmpinați cu foc de mitraliere.”

Instituțiile de învățământ și autoritățile locale au depus coroane la Portalul Alb al Mănăstirii Putna în memoria victimelor masacrului de la Fântâna Albă vineri, 1 aprilie 2022. Foto: Mănăstirea Putna

„Masacrul de la Fântâna Albă nu a fost singura dată când românii din nordul Bucovinei au dorit să treacă granița și au fost uciși”, a afirmat părintele arhimandrit.

„Dar, prin numărul lor și prin faptul că totul s-a întâmplat la lumina zilei, după discuții cu reprezentanții autorităților, masacrul de la Fântâna Albă reprezintă pe toți bucovinenii care au fost uciși pentru libertate și neatârnare.”

„Trebuie să ne rugăm pentru ei măcar o dată în fiecare an, să le înțelegem dorința, să le prețuim cu recunoștință jertfa, pentru a învăța de la ei. În ecteniile care s-au pus, rugăciunile care s-au citit cu câteva minute în urmă, s-a spus că ei au murit atunci și au dorit credință și neatârnare”, a mai spus Arhimandritul Melchisedec Velnic

„Fântâna Albă este rana Bucovinei, este rana tuturor românilor. Ea nu s-a vindecat nici până astăzi”, a spus ”, a spus Arhim. Melchisedec Velnic, starețul Putnei, vineri, 1 aprilie 2022. Foto: Mănăstirea Putna

„Cine înțelege duhul libertății celei adevărate, acela înțelege ce înseamnă și credința cea adâncă, credința care ne-a ținut și ne ține. Dumnezeu să-i odihnească cu drepții și de acolo, de sus, să întărească neamul și poporul întru răbdare și să mijlocească și pentru pace în țara vecină, ca pacea să se aștearnă peste tot, fiindcă, acolo unde este pace, acolo este și duhul lui Dumnezeu”, a încheiat starețul Putnei.

Au mai susținut scurte alocuțiuni părintele Mihai Cobziuc, directorul Departamentului Minorități din cadrul Sectorului Misiune Pastorală și Actualitate Creștină al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Primarul Putnei, Gheorghe Coroamă, profesorul de istorie Cristian Puha, director adjunct al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus, precum și Laurențiu Brăneanu, care a reprezentat ASCOR Suceava și Grupul de Inițiativă al Românilor din Basarabia studenți de la Universitatea din Suceava.

Corul „Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul”, al școlii gimnaziale cu același nume din Putna, la comemorarea masacrului de la Fântâna Albă organizată la Mănăstirea Putna vineri, 1 aprilie 2022. Foto: Mănăstirea Putna

„Prin jertfa acestor români pe care noi îi pomenim rămâne o legătură vibrantă între Bucovina de Nord și Bucovina de Sud”, a spus Părintele Mihai Cobziuc.

În a doua parte a programului au prezentat un program artistic elevii de la instituțiile de învățământ din zonă.

Au cântat cu flori albe în mâini copiii din Corul „Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul”, al școlii gimnaziale cu același nume din Putna, urmașa primei școli rurale din Moldova, înființată de Sf. Iacob Putneanul. Copii au fost dirijați de profesoara de muzică Mariana Maloș.

Părintele Mihai Cobziuc, Arhim. Melchisedec Velnic și copiii din corul „Ai lui Ștefan, noi oșteni” la comemorarea masacrului de la Fântâna Albă vineri, 1 aprilie 2022. Foto: Mănăstirea Putna

În cadrul Parteneriatului dintre Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus și Mănăstirea Putna, au prezentat un consistent program artistic elevii Grupului Vocal Tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni”, coordonat de Prof. Vasile Schipor.

Portalul memorial dedicat de Mănăstirea Putna victimelor de la Fântâna Albă în seara de vineri, 1 aprilie 2022, după comemorarea organizată la mănăstire. Foto: Mănăstirea Putna

De obicei, Arhimandritul Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna, mergea în persoană la Fântâna Albă – Varnița în ziua de comemorare, dar starea de război nu a permis prezența sa peste graniță nici anul acesta, după ce în anii trecuți nu a putut participa din cauza pandemiei.

Sfinția Sa a vorbit în repetate rânduri, inclusiv vineri seară, despre „un geamăt, un freamăt al pădurii” de la Varnița, pe care le-a simțit în repetate rânduri la locul masacrului.

Copii cu cruce și ripide la comemorarea organizată în pădurea de la Varnița, pe locul masacrului de la Fântâna Albă, vineri, vineri, 1 aprilie 2022. Foto: Facebook / Ziarul „Zorile Bucovinei”

„De fiecare dată când începeam slujba de pomenire, parcă pământul se mișca și el, pentru că, să știți, dragi tineri, mulți erau încă vii în gropile comune, când au fost împinși și acoperiți cu pământ. Cum spune un martor ocular de acolo, pământul a gemut încă multe zile”, a spus el.

Consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a participat vineri, 1 aprilie 2022, la comemorarea de la Varnița – Fântâna Albă împreună cu Florin Stan, referent la consulat. Foto: Facebook / Ziarul „Zorile Bucovinei”

La Varnița, în Ucraina, organizațiile românilor din Bucovina de Nord au organizat vineri o slujbă de pomenire. Li s-au alăturat Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, și Acad. Alexandrina Cernov, cernăuțeancă de origine.

La comemorarea de la Varnița – Fântâna Albă de vineri, 1 aprilie 2022, a participat Acad. Alexandrina Cernov, cernăuțeancă de origine și membru de onoare al Academiei Române. Foto: Facebook / Ziarul „Zorile Bucovinei”

În 2011, Parlamentul României a decretat ziua de 1 aprilie drept Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.

Portalul memorial dedicat de Mănăstirea Putna victimelor de la Fântâna Albă în seara de vineri, 1 aprilie 2022, după comemorarea organizată la mănăstire. Foto: Mănăstirea Putna

Vezi și:

Foto credit: Mănăstirea Putna (deschidere articol)

Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews

Comentarii Facebook


Știri recente