„Miza uriașă rămâne folosirea libertății cu sens, adică orientată spre Viață, nu spre opusul ei, nu împotriva noastră”, afirmă Vasile Bănescu despre problematica avortului și fireasca poziționare pro-viață a Bisericii.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a acordat un amplu interviu publicației online Sunmedia.ro, în care vorbește despre natura răului și despre mai multe dezbateri actuale din societate.
„Viața are totdeauna prioritate, nu doar pe șosele. Dreptatea nu poate fi decât de partea ei”, afirmă purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române în interviul citat.
„Așa cum am mai avut ocazia să spun, Biserica nu militează irațional și nerealist pentru interzicerea totalitară (de tip ceaușist) a avortului, așa cum o fac în direcție opusă susținătorii necondiționați ai acestuia, imuni la argumente și întunecați de ură”, spune Vasile Bănescu.
Biserica doar „recomandă(!) stăruitor, în cel mai adecvat mod la realitatea omenească și la Revelația dumnezeiască, încurajarea aducerii pe lume a ființei umane, a persoanei care se zămislește într-o altă persoană, oferind ulterior sprijin prin instituțiile sale filantropice viitoarei mame, aflate potențial într-o situație fragilă și dificilă”, subliniază purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
El discută și despre argumentul așa-zi „pro-alegere” – în realitate pro-avort, care susține „libertatea de a dispune conform propriei voințe de propriul trup”.
Aceste argument este „valid până la un punct și doar în registre care nu-l afectează pe un altul”, dar „se lovește dureros de realitatea că în acel trup crește un alt trup, perfect distinct, al unei alte persoane”.
Asupra vieții acestei noi persoane – copilul nenăscut – nimeni nu are dreptul moral să decidă, doar pentru că nu se poate apăra singură.
„Firește că discuția comportă ramificări raționale în zona excepțiilor dramatice pe care Biserica însăși le recunoaște și le acceptă (preeminența vieții mamei, de exemplu), dar problema în sine rămâne aceea a distincției limpezi, operate cu claritate, onestitate și responsabilitate, între încurajarea militantă a suprimării vieții unei persoane, fie și in nuce, și încurajarea respectării primului drept al ființei umane: dreptul de a te naște.”
„Biserica nu susține așadar interzicerea etatist dictatorială a avortului, care rămâne o opțiune inevitabil tragică pentru mamă, ci doar încurajează firesc respectarea acestui drept fundamental care alimentează mergerea omenirii mai departe: dreptul la viață al persoanei concepute”, mai subliniază Vasile Bănescu.
„Biserica nu poate fi niciodată anti-natalistă, ci doar pro-viață, ea nu poate împărtăși ideea absurdă a «neajunsului de a te fi născut», ci doar sprijini libertatea de a opta moral și de a alege responsabil asumarea urmărilor unui act care angajează nu doar trupurile, cum pare, ci și sufletele.”
„Bineînțeles că această mărturie favorabilă vieții și venirii pe lume a unei persoane deja concepute va conta cu adevărat abia atunci când cei confruntați cu această gravă problemă vor putea înțelege că fetusul este o ființă umană dotată cu identitate și demnitate și că, deși nevăzut, chipul său amintește de porunca dumnezeiască: «Să nu ucizi!»” a precizat Vasile Bănescu.
„Pe Decalog, printre altele, nu pe malformant activism ideologic și invitare amorală la crimă s-a clădit civilizația euro-atlantică însăși.”
„E onest să ne amintim și că toți cei care ne-am născut și perorăm azi despre avort fie pro-choice, fie pro-life, am fost cândva, fără excepție, în stare embrionară. Era oare mai bine pentru noi, pentru părinții noștri sau pentru cei în a căror viață contăm să nu ne fi născut?”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
„Biserica nu uneltește, cum își imaginează unii, o revoluție care să instaureze morala cu forța, orice act autentic și valid moral fiind exclusiv unul care se înfiripă și crește doar în starea de libertate, în urma unei alegeri libere făcute în cunoștință de cauză.”
Legat de problema drepturilor și a libertății, Vasile Bănescu a mai explicat: „O societate în care mentalitatea dominantă ajunge să presupună, total greșit, că trebuie să avem doar un maximum de drepturi și nicio responsabilitate este opusul jalnic al societății democratice ideale, în care ar trebui să avem un maximum de libertăți și de responsabilități”.
„Biserica are, așadar, nu dreptul de a interzice ceva, ci doar pe acela de a converti atenția și voința oamenilor spre Viață și valorile inestimabile ale acesteia. Mai are, de asemenea, datoria de a mărturisi și arăta în mod credibil și convingător că marea taină a existenței răului poate fi deslușită și măcar parțial înțeleasă doar din perspectiva existenței libertății.”
Interviul integral poate fi citit aici.
Vezi și:
Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
