Slujbă Arhierească la Mănăstirea Sărăcinești

În Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, „a Lăsatului sec de brânză”, astăzi, 2 martie 2014, Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, a vizitat obștea de maici a Mănăstirii Sărăcinești, din localitatea Cheia, județul Vâlcea. Cu acest prilej Preasfințitul Părinte a oficiat slujba Sfintei Liturghii împreună cu un sobor de preoți și diaconi, după cum aflăm de la Biroul e Presă al Arhiepiscopiei Râmnicului.

După citirea Sfintei Evanghelii, Părintele Ierarh a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia arătat legătura dintre Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Matei (6, 14-21) și începutul Postului Mare. Preasfinția Sa a vorbit despre iertare, post și fapte bune, ca mijloace care ne dau posibilitatea de a ne împărtăși cu vrednicie cu Trupul și Sângele Mântuitorului Iisus Hristos spre a dobândi Împărăția cerurilor.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul a citit rugăciunea de cerere către Dumnezeu pentru ajutor la începutul Postului Mare, i-a binecuvântat pe credincioși cu untdelemn sfințit și le-a oferit cărți de rugăciuni.

Răspunsurile la strană au fost oferite de către un grup de maici din obștea mănăstirii.

Sfânta Liturghie săvârșită astăzi la Mănăstirea Sărăcinești a fost prinos de laudă și cinstire pentru numeroși pelerini din localitate și din eparhie.

În biserica mănăstirii se află spre închinare și venerare fragmente din moaștele Sfântului Mare Mucenic Iacov Persul, prăznuit la 27 noiembrie.

Mănăstirea Sărăcinești se află după cum glăsuiește pisania, de aproape 300 de ani, la confluența râului Olănești cu râul Cheia, în mijlocul satului Valea Cheii, sat care până în anul 1964 s-a numit Sărăcinești.

Construcția ansamblului monahal începe în anul 1688 într-o epocă de plină dezvoltare a artei bisericești bizantine pe pământul nostru. În anul 1693 moare ctitorul principal Episcopul Ștefan și este înmormântat în tinda bisericii pe care o lasă nepictată. 30 de ani mai târziu, în anul 1718, Episcopul Damaschin împreună cu Arhimandritul Ioan de la Mănăstirea Hurezi și iermonahii Paisie și Dosoftei, aduce la Sărăcinești pe pictorii Teodosie, Gheorghe și Preda, care au zugrăvit paraclisul de la Hurezi și alte așezăminte brâncovenești, și realizează pictura bisericii așa cum se vede și astăzi.

Din clădirile și inventarul anilor 1688 și 1693 mai există: Biserica în forma ei originală, clopotnița pe zidul căreia se poate vedea inscriptia „Sava 7200 = 1692”, clădirea dinspre miază-noapte de biserică, a cărei origine medievală o dovedesc zidurile și construcția beciului, ce a servit de stăreție și chilii, clopotul cel mic, turnat pentru prima dată în anul 1612 și returnat în anul 1930 de protosinghelul Ieronim și o cruce de mână din lemn ferecată cu inscripția „†Ștefan episcop 7200 = 1692”.

Așezământul a fost mănăstire de călugărițe până în jurul anului 1860, când devine mănăstire de călugări, până în 1873. Din 1873 până în 1913, biserica este trecută ca filială a parohiei Cheia, iar casele au adăpostit școala primară la care veneau elevi din satele vecine Păușești, Olănești și Cheia.

Din anul 1913 până în 1960 a fost din nou mănăstire de călugărițe, când a fost desființată în mod abuziv de regimul comunist. Din anul 1960 până în anul 2007, mănăstirea a fost tranformată în cămin pentru bătrâni, iar sfântul locaș în biserică parohială.

Din anul 2007, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, a fost reînființată Mănăstirea Sărăcinești cu o obște de cinci monahii aduse de la Mănăstirea Bistrița Olteană, conduse de stareța Anastasia Honcioiu. În prezent se efectuează lucrări de restaurare și consolidare a întregului ansamblu monahal, prin purtarea de grijă și cu sprijinul material și spiritual al Mănăstirii Cozia, prin părintele Arhimandrit Vartolomeu Androni, Exarhul mănăstirilor din Eparhia Râmnicului, precum și al Mănăstirii Bistrița Olteană.

Comentarii Facebook


Știri recente