Sfânta Liturghie din Sfânta și Marea Joi la Catedrala Patriarhală

La Catedrala Patriarhală, în Joia Mare, astăzi, 17 aprilie 2014, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a oficiat Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. Preafericirea Sa a fost înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

În cuvântul de învățătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre: „În această zi sfântă și mare pomenim patru lucrări deosebite ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos și anume: spălarea picioarelor ucenicilor Săi, ca semn de smerenie și ca pildă dată nouă tuturor pentru a fi smeriți și a nu căuta întâietăți; predarea sfintelor și înfricoșătoarelor taine, adică săvârșirea Cinei cele de Taină care este temelia Sfintei Euharistii și care este poruncă dată de Mântuitorul Iisus Hristos când a spus: Aceasta să o faceți întru pomenirea Mea; rugăciunea Mântuitorului Iisus Hristos din grădina Ghetsimani unde s-a rugat Tatălui ceresc ca Om dacă poate să treacă paharul acesta de la El, adică suferințele Crucii și ale morții; trădarea lui Hristos de către ucenicul Său Iuda Iscarioteanul care era deodată lacom de bani și invidios. Facem pomenire de această trădare pentru că vedem cât de schimbătoare este firea omului și dacă nu se roagă în Duhul Sfânt devine cu timpul stăpânit de duhurile rele care se ascund în patimile egoiste”.

Ceea ce în mod deosebit prăznuim astăzi este Sfânta Cină cea de Taină care înseamnă temelia Paștilor creștine, a spus Patriarhul României, arătând că „această Cină cea de Taină a fost instituită de Mântuitorul Iisus Hristos imediat după ce a serbat Paștile iudaice. După cum ne spun Sfinții Părinți, tâlcuitori ai Sfintelor Evanghelii, Iisus Domnul împreună cu ucenicii au prăznuit mai întâi Paștile iudeilor ca să nu fie învinuiți că ar fi încălcat legea lui Moise. După aceea a urmat o Cină a Mântuitorului Iisus Hristos, ca de familie, cu binecuvântarea pâinii și a vinului. Mântuitorul Iisus Hristos, după ce a serbat Paștile iudaic, îndată a întemeiat Paștile noi. Acest Paște nou nu mai are nimic din Paștile vechi care era o prefigurare a lui Hristos. Mielul pascal din Paștile iudaic era El, Mielul care ridică păcatele lumii. Trecerea prin Marea Roșie devine trecerea prin Jertfa sângeroasă a lui Hristos. Intrarea în Pământul făgăduinței devine acum intrarea în Împărăția cerurilor„.

„Identificarea pâinii cu Trupul lui Hristos și vinului cu Sângele lui Hristos, precum și identificarea mielului pascal cu Hristos însuși reprezintă marea taină. De aceea se numește Cina cea de Taină sau Cina Mistică. Când ne împărtășim cu Trupul și Sângele lui Hristos nu ne unim cu ceva material, ci cu Cineva care este Persoana divino-umană a lui Hristos”, a mai spus Preafericitul Părinte Daniel.

Patriarhul României a arătat că viața adevărată este cea euharistică, de recunoștință față de Dumnezeu: „În Sfânta Euharistie noi prăznuim atât Jertfa Mântuitorului de pe Cruce, cât și puterea Învierii Sale. De aceea, când se citesc rugăciunile de după Sfânta Împărtășire se face referire la Paști. Paștile înseamnă trecerea noastră de la păcate la sfințenie, de la moarte la viață, de la viața pământească la viața cerească. Totul este cuprins în Taina Sfintei Euharistii: iubirea nesfârșită a lui Dumnezeu pentru noi, Taina Jertfei și Taina Învierii. Ziua de astăzi ne arată, în concluzie, că singura viață adevărată este viața euharistică, de recunoștință adusă lui Dumnezeu pentru darul vieții, pentru tot ceea ce primim și pentru tot ceea ce sperăm de la El. Darul vieții pământești se încununează cu darul vieții cerești, cu viața veșnică”.

La această Sfântă Liturghie s-a sfințit, pe lângă Agnețul Liturghiei, și un al doilea Sfânt Agneț care va fi uscat și sfărâmat la Liturghia din a treia zi de Paști a Sfântului Ioan Gură de Aur, printr-o rânduială specială. Miridele rezultate sunt folosite ca Împărtășanie pentru bolnavi, copii și în situații speciale. Această Sfântă Împărtășanie este păstrată în Sfântul Chivot din Sfântul Altar, pe Sfânta Masă.

Sfântul Agneț este o părticică în formă de pătrat din prescura pe care sunt imprimate patru cuvinte: IS, HR, NI, KA, adică Iisus Hristos Biruitorul. În traducere, agneț înseamnă ‘miel’ și el reprezintă pe Mântuitorul Hristos, Mielul care se jertfește pentru păcatele oamenilor și pentru iertarea lor.

Comentarii Facebook


Știri recente

400 de ani de la nașterea Sf. Ier. Dosoftei: Simpozion dedicat întemeietorului poeziei românești și al limbii române în cult

Arhiepiscopia Iașilor, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași și Institutul de Cercetări Interdisciplinare al Universității „Al.I. Cuza” din Iași organizează, în perioada 12-13 decembrie, Simpozionul Internațional „Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei. 400 ani…