Sărbătoarea îngerilor

Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil este sărbătoarea pe care Biserica o dedică îngerilor. Astfel, în data de 8 noiembrie nu îi prăznuim doar pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, ci, totodată, toate cetele îngerești. De asemenea, ca sărbătoare a îngerilor, ziua de 8 noiembrie a fost prăznuită de Biserică începând cu secolul al V-lea.

Vechimea sărbătorii este de cincisprezece secole, iar la origine a fost doar o prăznuire a Sfântului Arhanghel Mihail. Părintele Ene Braniște afirmă că, în secolul al V-lea, a fost construită o biserică închinată Sfântului Arhanghel Mihail la Thermele lui Arcadius din Constantinopol și, inițial, sărbătorirea era legată de amintirea sfințirii acestei biserici. Ulterior, sfera sărbătoririi a fost lărgită, fiind sărbătorit și Sfântul Arhanghel Gavriil. În cele din urmă, sărbătoarea a devenit o zi de prăznuire a tuturor cetelor îngerești (Liturgica Generală).

Sărbătoarea se numește „Soborul Sfinților Arhangheli”, deoarece amintește de tradiția care atestă modul în care a pus capăt Sfântul Arhanghel Mihail revoltei îngerilor răi. În momentul în care Satana a căzut împreună cu cei care l-au urmat în răzvrătirea lui, Sfântul Arhanghel Mihail ar fi spus: „Să luăm aminte! Să stăm bine, să stăm cu frică înaintea Celui ce ne-a făcut pe noi și să nu cugetăm cele potrivnice lui Dumnezeu. Să luăm aminte ce au pătimit cei ce erau împreună cu noi zidiți și cum se împărtășeau cu noi din dumnezeiasca lumină. Să luăm aminte cum, îndată, din lumină s-au prefăcut în întuneric pentru mândria lor și din înălțime au fost aruncați jos, în adânc. Să luăm aminte cum a căzut din cer luceafărul cel ce răsărea dimineața și s-a sfărâmat pe pământ”. După ce a rostit aceste cuvinte, toate cetele îngerești au început să cânte cântare de laudă. „Deci această conglăsuire a sfinților îngeri s-a numit sobor îngeresc, adică luare aminte, o cugetare, o glăsuire, o unire; căci împreună și cu un glas slăvesc pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, pe Sfânta Treime”.

Sfântul Arhanghel Mihail este unul dintre cei care i-au vestit lui Lot pierirea Sodomei și Gomorei. I s-a arătat lui Iacov când fugea de mânia fratelui său Isav și a vrăjitorului Valaam, care voia să blesteme poporul Israel. Tot el este cel care a venit și l-a întărit pe Iosua, fiul lui Navi, înainte de începerea cuceririi Canaanului.

Gavriil, îngerul care aduce vestea bună

Al doilea arhanghel pe care îl sărbătorim la 8 noiembrie – Gavriil – are misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari. El este înfățișat în icoane cu un crin în mână, ceea ce arată bucuria pe care o aduce și veștile bune. Tradiția arată că datorită înfățișării sale plăcute, a fost ales și trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria pentru a-i vesti taina cea mare a întrupării Domnului. Tot el a adus vestea zămislirii Maicii Domnului, a vestit în templu Sfântului Zaharia că soția lui va naște la bătrânețe pe Sfântul Ioan Botezătorul. Gavriil a dus la cer rugăciunea Fecioarei Maria când petrecea în templu și i-a adus hrană îngerească, în Sfânta Sfintelor. Tot el a vestit păstorilor că în Betleem s-a născut Mesia și a cântat „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!”. El a descoperit magilor taina întrupării, a liniștit pe Iosif când voia s-o părăsească pe Fecioara Maria și i-a poruncit mai târziu să fugă în Egipt cu Pruncul și apoi să se întoarcă în Nazaret.

Cele nouă cete îngerești

Învățătura despre fiiințele spirituale, nevăzute, care locuiesc într-o lume la care omul nu are acces decât după moarte este întâlnită în mai multe religii, cu diferite nuanțe și idei proprii. În Ortodoxie, învățătura despre îngeri este un capitol important din doctrină. Urmând învățăturii Sfinților Părinți din primele secole creștine, în special cea a lui Dionisie Pseudoareopagitul, autorul cărții „Despre ierarhia cerească” (secolul al VI-lea), Biserica Ortodoxă învață că îngerii sunt ființe spirituale create de Dumnezeu înaintea lumii văzute, pentru a-l slăvi pe Dumnezeu și a vesti oamenilor voia Sa. Numărul lor nu este cunoscut. Ei sunt împărțiți în nouă cete sau triade, după modelul Sfintei Treimi: serafimii, heruvimii, scaune (tronuri), domnii, puteri, stăpâniri, începătorii, arhangheli și îngeri. Împărțirea lor este făcută în funcție de apropierea lor de Tronul Ceresc, de Dumnezeu Însuși. Alături de arhanghelii sărbătoriți la 8 noiembrie este foarte cunoscut și arhanghelul Rafael, menționat în Biblie. În general, îngerii ocrotesc popoare, localități și oameni.

Celelalte sărbătoriri ale Sfinților Arhangheli în cursul anului bisericesc

În cursul anului bisericesc mai există patru sărbători cu referire la Sfinții Arhangheli. Pe 6 septembrie este prăznuită o minune a Sfântului Arhanghel Mihail, săvârșită la Chones, în Colose, din Frigia. A devenit o sărbătoare a întregii Ortodoxii începând cu secolul al XI-lea, odată cu domnia lui Manuil I Comnenul. Celelalte trei sărbătoriri sunt legate exclusiv de Sfântul Arhanghel Gavriil. Două dintre ele sunt denumite Soboare și sunt prăznuite pe 26 martie, respectiv 13 iulie. Dacă în privința celui de-al doilea sobor nu avem detalii prea multe, motivul sărbătoririi pierzându-se cu timpul, primul este, în mod sigur, generat de prezența Sfântului Arhanghel Gavriil în sărbătoarea de Buna Vestire. Soborul prăznuit pe 26 martie este foarte vechi, fiind atestat încă din secolul al V-lea și menționat în Tipicul Ierusalimului și al Mănăstirii „Sf. Sava” (Liturgica Generală).

Cultul îngerilor în Biserica Ortodoxă, în trecut și prezent

În primele secole, cultul îngerilor a fost un subiect destul de controversat, acest lucru fiind cauzat în mod cert de amestecul nepotrivit al gnosticilor. Aceștia le supralicitau în mod forțat puterea, considerându-i intermediari între Dumnezeu și oameni. Cât despre populația păgână, pentru aceștia îngerii erau confundați cu diverse divinități locale. Știm că, la evrei, secta eseniană a supralicitat puterea îngerilor, ajungând să refuze din anumite puncte de vedere închinarea directă la Dumnezeu. Sfântul Apostol Pavel critică aceste manifestări existente și în comunitatea din Colose, avertizând: „Nimeni să nu vă smulgă biruința printr-o prefăcută smerenie și printr-o fățarnică închinare la îngeri, încercând să pătrundă în cele ce n-a văzut și îngâmfându-se zadarnic cu închipuirea lui trupească” (Col. 2, 18). Rătăcirea eseniană o regăsim așa cum am spus și la gnostici, ceva mai târziu. Din această, pricină părerile Sfinților Părinți din primele veacuri sunt destul de diferite privind cultul îngerilor. Sfântul Irineu de Lyon nu recunoaște existența unui cult al îngerilor, în timp ce Origen și Sfântul Iustin Martirul și Filosoful îl susțin. Începând cu secolul al IV-lea, cultul îngerilor cunoaște o perioadă înfloritoare, dezvoltându-se din ce în ce mai mult. Cu toate acestea, Canonul 35 al Sinodului de la Laodiceea (343) precizează: „Nu se cuvine creștinilor să părăsească Biserica lui Dumnezeu și să se îndepărteze, și să invoce pe îngeri, și să facă adunări, căci acestea sunt oprite. Deci, de se va afla cineva că stăruiește în idolatria aceasta ascunsă, să fie anatema, căci a părăsit pe Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, și a venit la idolatrie” (Canoanele Bisericii Ortodoxe, Sibiu, 2005, p. 248).

Canonul face referire directă la manifestările gnostice și nu interzice cultul îngerilor. Ca urmare a manifestărilor gnostice și considerării îngerilor drept intermediari între Dumnezeu și om, cultul îngerilor căpătase o funcție fundamentală, uitându-se de relația directă între Dumnezeu și om. În Biserica Ortodoxă, cultul sfinților îngeri s-a dezvoltat armonios și prezintă mai multe forme de exprimare. După cum afirmă părintele Ene Braniște, acestea constau în: „invocarea puterii lor supranaturale în rugăciuni, consacrarea unei zile pe săptămână (luni), slujbele speciale (Acatiste, Canoane), rugăciunile și imnele compuse de marii imnografi creștini, dar mai ales bisericile închinate lor și sărbătorile rânduite în cinstea lor.

Îngerii care ne ocrotesc cel mai mult

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt cei dintâi îngeri mijlocitori între Dumnezeu și oameni. Ei au grijă și milă de creștini și îi ajută mai mult decât ceilalți îngeri. Tradiția bisericească arată că s-a hotărât data de 8 noiembrie pentru cinstirea specială a celor doi arhangheli pentru că opt este simbolul vieții veșnice, iar luna a noua simbolizează cele nouă cete îngerești. Sfântul Mihail este protectorul direct al călugărilor, al armatelor creștine, al voievozilor, care purtau cu ei pe câmpul de lupta icoana marelui arhanghel. Sfântul Gavriil este protectorul fecioarelor creștine, al familiei creștine, protectorul mamelor care nasc copii, dar și protectorul copiilor și al călugărițelor iubitoare de feciorie și iubitoare de Hristos. Sfântul Gavriil ocrotește pe fecioare, acoperă pe mame, păzește pe prunci, duce rugăciunile cele fierbinți la Dumnezeu și aduce înapoi împlinirea cererilor. El slujește tainelor celor mari și ajută la înmulțirea și mântuirea neamului omenesc.

Jandarmeria Română are ca ocrotitori pe cei doi arhangheli sărbătoriți și de aceea, în toate unitățile de jandarmerie din întreaga țară, se vor oficia slujbe religioase. (informații preluate din Ziarul Lumina)

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente

Regina-Mamă Elena, o personalitate luminoasă

Un text despre viața, personalitatea, și realizările Reginei Elena, realizat de Daniela Șontică, redactor Ziarul Lumina: Regina-Mamă Elena, o personalitate luminoasă Se cuvine în aceste zile să ne îndreptăm atenția către personalitatea Reginei Elena, mama…