Ruinele porții medievale Sfântul Gheorghe, prin care Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, au fost scoase la lumină de cercetătile arheologice ale Muzeului Național al Unirii din municipiu.
Investigațiile din zona de est a Cetății Alba Carolina au fost reluate și extinse în acest an, desfășurându-se pe Bastionul Sfântul Ioan de Capistrano, într-o zonă în care se întâlnesc vestigii aparținând unor perioade istorice distincte.
Pe același aliniament se află Poarta castrului roman al legiunii a 13-a Gemina, Poarta medievală Sfântul Gheorghe și Poarta Carol, cunoscută și drept Poarta a 3-a a cetății bastionare.
Mihai Viteazul la Alba Iulia
Arheologii au identificat anul trecut nivelul subsolului turnului medieval al Porții Sfântul Gheorghe.
Potrivit surselor istorice, spațiul respectiv ar fi avut funcția de temniță. Ansamblul defensiv era format dintr-un turn rectangular cu mai multe niveluri și o barbacană circulară ridicată la începutul secolului al 16-lea.
„A pătrunde într-o cetate reprezenta un act cu valoare ritualică, accesul reprezentând puterea și controlul”, au transmis reprezentanții instituției într-un comunicat de presă.
Legătura dintre acest loc și intrarea lui Mihai Viteazul în Bălgrad, în ziua de 1 noiembrie 1599, îi conferă o importanță aparte.
De la castrul roman la fortificația medievală
Extinderea săpăturilor a dus cercetarea la peste patru metri sub nivelul actual, unde specialiștii au identificat poarta estică a castrului legiunii a 13-a Gemina. Aceasta era principala cale de acces către zona comandamentului militar.
„Identificarea porții praetoria contribuie la clarificarea planimetriei castrului legiunii a 13-a Gemina și la înțelegerea organizării spațiului militar”, explică reprezentanții muzeului.
Castrul roman de la Apulum face parte din bunul cultural serial „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”, înscris în 2024 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Cercetările au evidențiat și faptul că o porțiune a zidului medieval suprapune zidul estic al palaestrei romane, spațiu destinat exercițiilor fizice și antrenamentelor soldaților.
Urmele mai multor epoci
Investigațiile arheologice au scos la lumină și alte elemente care documentează transformările succesive ale zonei. Printre acestea se numără urmele zidului care împrejmuia ansamblul monahal al franciscanilor bulgari, stabiliți la Alba Iulia în 1711.
Totodată, cercetătorii au observat urmele distrugerii și demolării sistematice a unor structuri medievale de către autoritățile habsburgice în a doua jumătate a secolului al 19-lea.
Arheologii descriu situl drept o adevărată „Poartă a Timpului”, unde se suprapun vestigii din epoca romană, perioada medievală și epoca modernă, oferind o imagine asupra evoluției fortificațiilor orașului.
„Ansamblul Porțile Mileniilor poate deveni, în perspectivă, un traseu turistic spectaculos, oferind vizitatorilor posibilitatea de a urmări succesiunea epocilor și fortificațiilor reprezentative pentru istoria orașului Alba Iulia”, se arată în comunicat.
Cercetarea este coordonată de Anca Timofan și este realizată de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia în cadrul unui proiect finanțat de Consiliul Județean Alba. Pentru luna octombrie este anunțată o nouă ediție a evenimentului „Porțile Deschise ale Mileniilor”, prin care publicul va putea vedea rezultatele săpăturilor.
