„Ascultarea fără iubire este o împlinire mecanică, un fel de robie, care nu ne lasă să ne bucurăm de nimic”, a explicat duminică Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor.
Ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie în localitatea Gara Roșiești, filie a Parohiei Gura Idrici, din județul Vaslui.
Fiul cel mic și fiul cel mare
Preasfinția Sa a subliniat că, deși Evanghelia se concentrează mai mult pe fiul cel mic risipitor, totuși este important de urmărit și povestea fiului cel mare.
„Cred că în aceeași măsură merită să zăbovim și asupra atitudinii fiului cel mare, cel care a rămas acasă și părea că este ascultător, că împlinește întocmai voia tatălui său”, a spus Episcopul Hușilor.
„Am folosit verbul a părea pentru că la un moment dat fiul cel mare și-a devoalat adevărata fire. În momentele de criză, de încercare, iese la iveală, cu maximă pregnanță, exact ceea ce noi suntem”.
Fiul cel mare, deși ascultător față de tatăl său, s-a arătat revoltat „atunci când ar fi trebuit să-l asculte” și să ia parte la bucuria întoarcerii fratelui său. Starea sa este „o revoltă împotriva unei iubiri milostive și răbdătoare”.
Iubirea milostivă a tatălui
Preasfințitul Părinte Ignatie a evidențiat că „tatăl din această parabolă nu reproșează nimic niciunuia dintre cei doi” fii ai lui.
Față de fiul cel mic, „tatăl său nu a ripostat în niciun fel (…) l-a lăsat, i-a respectat dorința de a înțelege libertatea ca libertinaj. L-a lăsat să conștientizeze singur ce înseamnă starea aceasta de înstrăinare, de îndepărtare de iubirea oferită de tatăl său”.
„La fel s-a comportat și față de fiul cel mare. Și acesta a fost obraznic, într-un fel, pentru că tatăl se ruga de el să intre în casă, să fie și el părtaș la această bucurie că fratele lui cel mai mic s-a întors din rătăcire”.
Ascultarea fără iubire devine sclavie
Episcopul Hușilor a subliniat modul în care ascultarea fără iubire devine sclavie printr-un citat al Părintelui Vasilios, fostul stareț al mănăstirii Iviron, unul dintre marii duhovnici ai Muntelui Athos: „când omul ridică glasul, când se revoltă și o face fără iubire, iese la iveală întreaga minciună a vieții sale”.
„Este foarte greu să comunici cu asemenea oameni care se identifică cu ipostaza fiului mai mare. Sunt oameni încăpățânați, convinși în sinea lor că ei sunt corecți, drepți și că au competența de a oferi lecții, de a jigni, de a nu se bucura niciodată de îndreptarea celor din jur”.
Fiul cel mare, „fără să realizeze, a spus: nu mi-ai dat un ied”. Din această cerință, se arată caracterul său: „încăpățânat, mândru, orgolios și capabil să zdrobească iubirea unui tată milostiv”.
Preasfințitul Părinte Ignatie a încheiat prin următoarea afirmație: „Când oferi iubire unui om rău, frustrat, care este mic la suflet, el nu va înțelege acest lucru. Dimpotrivă, va călca în picioare și va zdrobi această iubire”.
Foto credit: Episcopia Hușilor
