Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul a oficiat duminică seară, la Patriarhie, Slujba Privegherii în cinstea Sfântului Ioan Iacob de la Neamţ. Un fragment din moaştele cuviosului se află aşezate spre închinare credincioşilor în „Baldachinul Sfinţilor”.
În omilia sa, ierarhul a evidenţiat viaţa ascetică a Sfântului Ioan Iacob, unul dintre ocrotitorii românilor din diaspora.
„A strălucit cu nevoințele, cu privegherile, rugăciunile și cu cercetarea textelor sfinte”, a precizat Episcopul vicar Patriarhal, care a reamintit că sfântului „i s-a vestit că va pleca la ceruri și a scris pe peretele peșterii sale data când va pleca la Domnul”.
Una dintre virtuţile sale principale a fost rugăciunea, a spus Preasfinţia Sa.
„În acea vreme erau provocările cele mari ale ideologiilor celor fără de Dumnezeu. Erau persecuțiile asupra oamenilor credincioși și asupra unor oameni care nu erau vinovați, dar care au avut de pătimit. Sfântul Ioan Iacob s-a rugat pentru țara noastră, dar și pentru cei din Țara Sfântă, unde au fost războaie. De asemenea, s-a rugat pentru creștinii de acolo ca să rămână și să nu se lase biruiți de încercările pe care le aveau și să păstreze intensitatea și frumusețea comunității creștine locale”.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale.
Sfântul Ioan Iacob este originar din Crăiniceni, județul Botoșani. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat în data de 20 iunie 1992, iar Patriarhia Ierusalimului a proclamat sfințenia lui în 31 ianuarie 2016.
Unul dintre paraclisele aflate la subsolul Catedralei Naționale îl va avea ocrotitor pe Sfântul Cuvios Ioan Iacob.
În piciorul Sfintei Mese a altarului Catedralei Naţionale, împreună cu numele tuturor eroilor cunoscuți ai neamului românesc, a fost așezat și numele tatălui Sfântului Ioan Iacob, Maxim Iacob, care a murit ca erou în Primul Război Mondial.
Foto credit: Basilica.ro/Mircea Florescu
Citeşte şi: 5 lucruri mai puţin cunoscute despre Sfântul Ioan Iacob
