Prima biserică din piatră a Făgărașului

Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu a rămas în memoria românilor ardeleni prin ctitoriile sale din Transilvania, cea mai cunoscută fiind mănăstirea de la Sâmbăta de Sus. Cetatea Făgărașului se mândrește și ea cu un lăcaș de cult zidit de domnitorul martir, o biserică unică prin arhitectură și prin valoarea sa de patrimoniu, primul lăcaș de cult al făgărășenilor ortodocși.

Biserica „Sfântul Nicolae” din Făgăraș ne atrage atenția prin specificul arhitectural, pictura deosebită și prin multe alte valori inestimabile adăpostite aici. Călcând pragul bisericii, simțim că am intrat într-un loc unde trecutul este viu, unde fiecare colțișor ne ademenește spre a ne povesti ceva din viața ctitorilor și a comunității făgărășene. Aflăm din inscripții că a fost zidită în anul 1698, în al zecelea an al domniei lui Constantin Brâncoveanu. A fost prima biserică ortodoxă zidită din piatră la Făgăraș. „Ni-colau Aron, autorul unei monografii a bisericilor, școlilor și reuniunilor române din Făgăraș, menționează în cartea sa că sfântul domnitor a ctitorit-o «ca și cum ar fi fost ridicată în propria țară, nu în țară străină». Voievodul a înzestrat noul edificiu cu hrisovul din 17 octombrie 1699, prin care se acorda biseri-cii din Făgăraș dreptul de a în-casa în fiecare an la Sfântul Dumitru suma de 250 de taleri din vămile domnești de la Rucăr și Dragoslavele. Ștefan Cantacuzino și apoi Nicolae Mavrocordat întăresc la rândul lor acest hrisov”, ne-a spus protopopul de Făgăraș I și paroh la biserica făgărășeană, părintele Marcel Dobrea.

Pictură și iconostas originale

Cercetând biserica, ni se dezvăluie o zidire complexă, realizată după modelul capelei de la palatul lui Brâncoveanu din Mogoșoaia. Părintele protopop Dobrea ne explică planul lăcașului de cult, unul rectangular alungit, compartimentat în pridvor, naos, pronaos și altar, încheiat spre răsărit cu o absidă poligonală la exterior și semicirculară la interior. Interiorul este acoperit cu mai multe calote cu pandantive, două dintre acestea găsindu-se și în pridvor, dar și la absida altarului. Accesul la masivul turn-clopotniță, aflat deasupra pronaosului, se face printr-o scară construită sub formă de melc, într-un turnuleț special, alipit uneia din fațadele laterale. „În biserica noastră se găsește un valoros ansamblu pictural care întregește în mod strălucit importanța și semnificația arhitecturii monumentului. Pictura catapetesmei aparține lui Preda, artist format la Școala de la Hurezi, iar pictura murală, cu bogatul său program iconografic, este semnată de Preda și Teodosie, fiii zugravului din Câmpulung”, ne explică părintele Dobrea.

Această realizare artistică este unică în țară. Specialiștii în arta brâncovenească arată că imaginile și stilul au constituit un punct de referință pentru arta picturii bisericești de mai târziu.

La fel de valoroasă este și catapeteasma originală, comparată de specialiști cu cele de la Mănăstirea Hurezi și Catedrala din Târgoviște. Catapeteasma este compusă din patru registre, cu icoane și bogat decorată cu sculptură ce ilustrează motive florale și geometrice. Compozițiile fiind bazate pe repetiție și ritmicitate, amintind de țesătura de brocart. Lemnul a fost aurit și policromat, ne-a mai explicat părintele Dobrea.

„Să se ocupe cu sila”

Trecutul acestui lăcaș de cult ne amintește de vremurile zbuciumate din Ardealul secolului al XVIII-lea. După 25 de ani de la zidirea ei prin ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu pentru creștinii ortodocși din Țara Făgărașului, biserica a fost luată la Uniație. Numirea prin bulă papală a lui Ioan Pataki în funcția de episcop greco-catolic la Făgăraș a însemnat și ridicarea bisericii la rang de catedrală greco-catolică. „Biserica a fost luată cu forța. De altfel, porunca papei a fost ca biserica «să se ocupe cu sila». Tulburarea a fost mare în popor. Prin comandă militară, se găseau în casa fiecărui român mai mulți soldați, pentru contracararea unei eventuale răscoale împotriva răpitorilor. Pe preotul Toma și pe curatorul Pop i-au aruncat în temnița militară din Cetatea Făgărașului”, spune părintele Marcel Dobrea. Lucrările de istorie ne spun că făgărășenii ortodocși au rămas fără loc de închinare și au fost nevoiți să meargă la slujbele religioase din satele vecine. Abia în 1783 a fost ridicată la Făgăraș biserica „grecilor”, de pe strada Codru Drăgușanu.

În 1948, când regimul comunist a desființat Biserica Română Unită cu Roma, lăcașul a revenit credincioșilor ortodocși, a căror moștenire legitimă era de fapt și de drept. Condițiile în care s-a realizat această reparație nu au fost însă cele care ar fi fost de dorit. „Ateismul comunist a agravat și mai dramatic despărțirea dintre frați. În felul acesta, mesajul domnitorului, înscris de secole în pisania de piatră, aspirația sa de unitate și frățietate românească au rămas neimplinite. Biserica însă s-a încăpățânat să rămână neclintită sub zădărnicia vremurilor și nevrednicia oamenilor, întruparea cea mai vie și grăitoare a dreptei credințe, lauda ierarhului al cărui sfânt nume îl poartă, precum și a sacrificiului de a cărui cunună s-a învrednicit domnescul ctitor și alesul mucenic al lui Hristos Constantin Brâncoveanu”, spune părintele protopop. Au urmat ani în care comunitatea a fost păstorită de vrednici slujitori, cum ar fi pr. Aurel Brumboiu, pr. Octavian Cocan, pr. Vasile Bârsan și actualii parohi pr. Marcel Dobrea și pr. Ioan Dincă.

Asociația „Doamna Maria Brâncoveanu”

În perioada 1994-1998, pictorii bucureșteni Virginia Videa și Gheorghe Zaharia au restaurat și recondiționat pictura murală. La 300 de ani de la zidire, pe 30 septembrie 1998, biserica a fost resfințită. Iconostasul a fost restaurat în perioada 1998-2005 de pictorul Dorin Handrea. Anul trecut, biserica a fost reparată și zugrăvită la exterior. În curtea bisericii s-a ridicat în urmă cu doi ani un altar de vară, unde în anotimpul călduros se oficiază slujbele religioase în aer liber.

În ultimii ani, pe lângă biserica făgărășeană își desfășoară activitatea Asociația „Doamna Maria Brâncoveanu”. După cum ne-a explicat părintele Marcel Dobrea, asociația are în vedere ajutorarea bătrânilor din parohie. „Acțiunile asociației noastre vin să întâmpine nevoile oamenilor. Asociația va deveni și mai activă odată cu ridicarea unei clădiri proprii, pentru care există documentația necesară, nu și finanțarea”, ne-a mai spus părintele Dobrea.

Sărbătorile mari din timpul anului au fost deosebite pentru lăcașul de cult, mai ales când aici a liturghisit Înalt Preasfințitul Laurențiu, Mitropolitul Ardealului. De asemenea, biserica fiind emblematică pentru Făgăraș, slujbele în sobor, mai ales în posturi, adună sute de credincioși.

(Articol publicat în Ziarul Lumina, Ediția din 1 februarie 2013, apărut sub semnătura lui Ștefan Mărculeț)

Comentarii Facebook


Știri recente