Preotul Marian Tudor este părinte pentru zeci de copii vrânceni. „Dumnezeu lucrează, nimic nu e întâmplător”

Preotul Marian Tudor, slujitor la Parohia vrânceană Găgeşti, a devenit părinte pentru zeci de copii care beneficiază de serviciile centrului pe care l-a ridicat în satul Pietroasa.

Într-un interviu oferit pentru life.ro, clericul a relatat povestea vieţii lui.

Acum mai mulţi ani, Părintele Tudor a trecut printr-o experienţă dureroasă: mama lui s-a îmbolnăvit de cancer şi în cele din urmă a murit.

Momentul îmbolnăvirii mamei sale a declanşat în el dorinţa de a-I sluji lui Dumnezeu şi semenilor.

După absolvirea studiilor teologice, Marian Tudor a fost hirotonit preot într-un sat din judeţul Buzău. Deşi era o parohie extrem de săracă, atunci când a văzut biserica i-a plăcut foarte mult şi s-a gândit că „Dumnezeu lucrează, nimic nu e întâmplător”.

De trei ani este preot la Parohia Găgeşti din judeţul Vrancea.

Ca şi în zona Buzăului, în sătucul vrâncean are grijă de cei pe care îi păstoreşte, acordând în mod special o atenţie deosebită copiilor.

Cu sprijinul oferit de persoane binevoitoare, Părintele Marian Tudor a construit un centru care găzduieşte mame și copii, victime ale violenței domestice sau fără adăpost.

„E un centru micuț, avem doar șase dormitoare, o sală de mese și cameră de studiu. În afară de cei care sunt cazați permanent acolo, vin în fiecare zi la prânz în jur de 30 de copii din comunitate”.

„Sunt copii care provin din familii cu posibilități modeste și vin la noi pentru că au prânzul asigurat. Anul trecut au avut și meditații, făceam lecții cu ajutorul voluntarilor”.

„Anul acesta nu am început acest program pentru că nu avem personal; urmează să demarăm o campanie și poate găsim și anul acesta”, a explicat Părintele Marian Tudor.

Planurile sale de ajutorare a aproapelui nu se opresc aici. El şi-a propus să ridice şi un centru pentru vârstnici.

„Am în minte un așezământ de bătrâni în aceeași curte cu locuințele de tip familial pentru copii abandonați sau copii fără părinți. Mi-ar plăcea să stea împreună și să se ajute unii pe alții”.

În câteva cuvinte, clericul a descris şi relaţia sa cu Dumnezeu.

„Niciodată nu mi-am propus să fac ceva și nu am reușit. De multe ori simt că am un fir direct cu Dumnezeu. E de ajuns să mă gândesc la un lucru și se materializează”.

„Dacă astăzi primesc informația că există o familie în nu știu ce sat căreia i-a ars casa sau are nevoie de ajutor, a doua sau a treia zi primesc telefon de la cineva care vrea să ajute și oferă exact ce are nevoie familia respectivă”.

Interviul s-a încheiat cu întrebarea ce îl face fericit. Răspunsul preotului a fost următorul: Să reușesc să fac fericit pe altcineva.

Foto credit: life.ro

Comentarii Facebook


Știri recente