Jurnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, care din 2019 documentează viața românilor din diaspora, evidențiază în cel mai recent material publicat sacrificiul și dedicarea cu care un preot român din Danemarca, sudor pe șantierul naval, slujește lui Dumnezeu.
Reportajul prezintă povestea părintelui Gabriel Bodescu, preotul comunității ortodoxe de români din Skagen, Danemarca. În fiecare duminică, el pleacă de acasă la 5.30 dimineața și conduce o oră și jumătate până la Skagen, unde slujește în capela închiriată de la Biserica Luterană.
Sunt 125 de kilometri între Fjellerad, un sat de 400 de locuitori din suburbiile orașului Aalborg, unde locuiește preotul Gabriel Bodescu, și Skagen, cel mai nordic oraș din Danemarca, unde trăiește o comunitate de 1.000 de români.
Uneori preotul face acest drum de două ori pe săptămână, deși nu este remunerat pentru munca sa, la fel ca alți preoți ortodocși pe care i-am cunoscut în diaspora, care fie aveau un salariu simbolic, fie nu erau plătiți deloc, subliniază autorii.
În Germania am întâlnit un preot care lucrase ca instalator, în Italia un preot care era șofer de tir, iar în Danemarca i-am cunoscut pe Gabriel Bodescu, care este sudor, și pe prietenul său, părintele Dragoș Cucuzel, care conduce o betonieră, se precizează în material.
„Preotul ajunge duminica la ora 7.00 ca să aibă timp să pregătească biserica înainte de slujbă și să fie acolo dacă cineva vrea să se spovedească sau să stea de vorbă cu el. Pregătește altarul, montează masa, întinde covoarele, aranjează cărțile și obiectele de cult, aduce suporturile de lumânări și iconostasele pliabile care au fost făcute de el, pentru că se pricepe la tâmplărie. Asta e partea cea mai obositoare: să amenajeze o biserică ortodoxă într-o capelă folosită în mod normal pentru înmormântări”.
„La Dumnezeu nu se socotește așa”, spune preotul Gabriel Bodescu. „Eu n-am îngreunat pe nimeni cu trupul meu. Ziua muncesc și noaptea mă rog, ca Sfântul Apostol Pavel. Nu mă rog eu cât Sfântul Apostol Pavel, dar și noi [preoții din diaspora] suntem ca niște apostoli trimiși de România pentru cei plecați care vor să aibă o legătură cu Dumnezeu când o simt, pentru că oamenii nu simt mereu. Dar când vor să se spovedească, să se împărtășească – să știe că au biserică acolo, că au preot, că pot să vină”.
Citește materialul integral pe site-ul teleleu.eu.
Jurnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț au nevoie de sprijin pentru a duce la bun sfârșit proiectul „Plecat”, despre poveștile românilor din diaspora. Află aici cum poți să îi ajuți.
Foto credit: Teleleu / Cosmin Bumbuț
