Credincioși ai Parohiei Șerban Vodă – Protoieria III Capitală și din alte parohii au participat în perioada 13-19 mai la un pelerinaj organizat prin Agenția de pelerinaj Basilica Travel, la locul în care s-a născut Sfântul Mare Împărat Constantin, potrivit Ziarul Lumina. De asemenea, pelerinii români au vizitat și o ctitorie a unui domnitor român.
Între obiectivele pelerinajului s-au aflat Catedrala „Sfântul Sava” din Belgrad, Biserica „Sfântul Marcu”, Mănăstirea Racoviça, ctitorie a domnitorului Radu I Basarab, fortăreața Kalemegdan, orașul Niș, localitatea natală a Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Preot însoțitor delegat a fost pr. protoiereu Pompiliu Dinu, al Protoieriei III Capitală, care a precizat că timp de o săptămână în autocar s-a făcut studiu biblic al Noului Testament, s-au ținut ore de istorie bisericească universală, de istorie a Bisericii române, s-au vizualizat hărți, dar și activități de destindere, totul pentru ca fiecare pelerin să înțeleagă „frumusețea de taină și înțelesul duhovnicesc al călătoriei, precum și mesajul transmis de străbuni, prin vestigiile istorice, dar care ne îndeamnă să conștientizăm rostul și chemarea noastră în vremurile și în locurile în care trăim”. Trecerea spre Serbia s-a făcut pe la Cazanele Dunării, pe lângă chipul lui Burebista, apoi, dincolo de Dunăre, prin satele de aromâni din Banatul sârbesc, până ce s-a ajuns la Belgrad. „În vechea cetate romană Singidunum, azi Belgrad, am început vizita noastră la Catedrala «Sfântul Sava», aflată în construcție, care are o istorie la fel de zbuciumată ca și istoria Catedralei Mântuirii Neamului din București. A fost zidită în cinstea Sfântului Sava, apostol al sârbilor, fiu de împărat, care s-a călugărit în Sfântul Munte și s-a întors să-i creștineze pe sârbi. Drept recunoștință, poporul sârb, pe locul unde turcii lui Sinan Pașa i-au ars sfintele moaște, i-a ridicat una din cele mai frumoase și mai mari biserici europene. Temelia a fost pusă la 10 mai 1939, dar izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a întrerupt lucrările. Abia în anul 2000 s-au reluat lucrările de zidire a catedralei, lăcaș cu o capacitate de 10 mii de oameni, în cafasul căreia încap 800 de coriști, având 45 de clopote, toate vestind slava lui Dumnezeu. După vizitarea acestui obiectiv, toți pelerinii și-au dat seama cât de importantă este pentru noi Catedrala Mântuirii Neamului, la care lucrează întregul neam românesc. Ea va vorbi despre sufletul românesc, despre credința lui, și mai ales va fi un semn al recunoștinței noastre față de Dumnezeu, care ne-a ajutat să trecem peste atâtea greutăți și să nu pierim ca alte neamuri”, a precizat pr. protoiereu Pompiliu Dinu.
Pelerinajul a continuat la Biserica Sfântului Marcu, ctitorie a marelui cneaz Dusan, la Catedrala patriarhală a Serbiei, Biserica Trandafirilor, fortăreața Kalemegdan, Biserica Petca, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, biserică în care au stat moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași înainte de a fi luate și duse la Constantinopol de către Soliman Magnificul; la Mănăstirea Racoviça, aflată în apropierea Belgradului, ctitorie a domnului român Radu I Basarab, zidită între anii 1377 și 1383 și susținută, mai târziu, prin donațiile Sfântului Martir Voievod Constantin Brâncoveanu; la mormântul vrednicului de pomenire patriarh Pavle, și în orașul Niș, localitatea natală a Sfântului Mare Împărat Constantin.
„Am fost la Niș, în semn de recunoștință față de marele împărat Constantin, care a purtat de grijă și țării noastre, trimițând misionari și dincolo de Dunăre. Ne-am îndreptat apoi spre Caricin Grad, lângă orașul Lebane, locul de naștere al împăratului Justinian cel Mare, unde acesta a construit cetatea Justiniana Prima. Aici am aflat turnul de la Cele Kula, ridicat în 1809, care are încastrate pe cele patru laturi o parte din craniile eroilor căzuți în bătălia de la Cegar. În nici un colț al lumii nu s-a construit un monument de asemenea cruzime. Nu poți uita Cele Kula și actele de eroism ale acestui popor. Avem și noi, românii, martiri, eroi și sfinți ca cei de la Războieni, Cetatea Albă, Călugăreni, Smârdan, Mărăști, Mărășești sau Oituz. Dar parcă i-am ascuns în adâncul nepătruns, într-un mister de taină – sârbii prea i-au scos pe față, prea le-au expus durerea, jertfa și spaima unui sfârșit dătător de libertate și continuitate ortodoxă pe aceste meleaguri! Și eroii lor, ca și ai noștri, au avut aceeași motivație, aceeași țintă și aceeași luptă. Veșnică să le fie pomenirea!”, a mai spus pr. protoiereu Pompiliu Dinu.
Pelerinajul a continuat în Macedonia, o țară plină de vestigii istorice, aflată pe cuprinsul regiunii văii râului Vardar.
