Patriarhul Daniel s-a rugat în Catedrala Patriarhală vineri noapte spre sâmbătă, la intrarea în anul 2022. În centrul slujbei oficiate în biserici în această noapte se află Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos.
Părintele Patriarh a subliniat că prin chemarea stăruitoare a numelui mântuitor al Domnului nostru Iisus Hristos, Creatorul lumii și Împăratul veacurilor, se sfințește viața celor ce se roagă, dar și timpul și spațiul în care se roagă oamenii.
Anul Nou este un nou dar pe care îl primim de la Dumnezeu
„Această slujbă săvârșită la trecerea dintre ani este o punte a recunoștinței și a speranței. Anul Nou în care am intrat este un nou dar pe care îl primim de la Dumnezeu spre mântuirea noastră, adică spre cultivarea comuniunii cu El prin rugăciune și fapte bune. De aceea, acum, la cumpăna dintre ani, trebuie să ne gândim și mai mult la modul folosirii timpului vieții noastre ca timp binecuvântat de Dumnezeu”, a spus Patriarhul.
Preafericirea Sa a adăugat că pentru creștini, toate vârstele omului sunt timp binecuvântat și de aceea, în Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, citit în noaptea aceasta, se spune: „Iisuse, păzitorul prunciei mele / Iisuse, îndreptătorul tinereților mele / Iisuse, lauda bătrâneților mele / Iisuse, nădejdea cea de la moartea mea / Iisuse, viața mea de după moarte / Iisuse, liniștea mea la judecata Ta”.
„Domnul Hristos, ca Dumnezeu și Om, trăiește deodată eternitatea și timpul”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel amintind că „Iisus Hristos, ieri și azi și în veci este Același”, cum se spune în Epistola Sfântului Apostol Pavel către Evrei.
„În Iisus Hristos, timpul oferă creștinului posibilitatea participării la viața veșnică. Acest timp al mântuirii sau al unirii omului cu Dumnezeu, ni se oferă în Biserica lui Hristos ca timp transfigurat, sfințit și împlinit, mai ales prin împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului Hristos Care ni se dăruiesc în Sfânta Euharistie spre iertarea păcatelor și spre viața de veci. Sfințirea timpului, deci, se realizează prin rugăciune și fapte bune”.
„Timpul folosit în rugăciune acasă sau la serviciu, în biserică sau în călătorie nu este timp pierdut, ci timp sfințit, înveșnicit, aducător de har și bucurie”.
„Biserica Ortodoxă are în cultul său cartea numită ‹Ceaslovul› sau ‹Cartea Ceasurilor› potrivit căreia rugăciunea ritmează ca un orologiu spiritual viața și creșterea spirituală a credinciosului. În plus, ‹Calendarul Ortodox›, prin fiecare zi sfințită prin rugăciunea și lumina sfinților din zilele anului și cu fiecare sărbătoare, devine ecranul timpului trecător îndreptat spre viața veșnică netrecătoare din Împărăția iubirii Preasfintei Treimi de care se bucură sfinții din toate veacurile”.
„Istoria Bisericii și semnificațiile teologice și duhovnicești ale vieții creștine ne cheamă azi să mărturisim adevărul că omul este chemat la sfințire în relație de smerită recunoștință cu Dumnezeu cel Sfânt și la iubire milostivă sau darnică față de oameni pentru a dobândi pacea și bucuria vieții veșnice din Împărăția Preasfintei Treimi”.
„Însă, secularizarea vieții umane o reduce pe aceasta la teluric și temporar și-l privează pe omul contemporan de orizontul vieții veșnice ca relație de iubire eternă a omului cu Dumnezeu, Creatorul Universului”.
„Sfânta Evanghelie ne arată că fiecare clipă a vieții creștinului poate fi un timp al mântuirii. Într-o clipă noi putem câștiga mântuirea prin pocăință, ca tâlharul de pe cruce care s-a pocăit sau putem pierde mântuirea dacă moartea ne găsește nepregătiți duhovnicește, adică despărțiți de Dumnezeu prin necredință și fapte rele, neiertate prin pocăință”.
Viața – o carte pe care o scriem și o corectăm până în ziua plecării
Părintele Patriarh a amintit că unii Sfinți Părinți ai Bisericii au înțeles timpul vieții noastre ca fiind „o carte pe care o scriem și o corectăm până în ziua plecării din această viață când Dumnezeu va judeca sau va evalua timpul vieții omului privind la lumina faptelor săvârșite de el”. În acest sens, l-a citat pe Sfântul Isaac Sirul, care spune:
„Viețuirea în lumea aceasta este asemănătoare celor ce înfățișează prin niște ciorne cele ce se află încă în forma de schițe. Deci, cât timp ne aflăm în curs de schimbare, să luăm aminte la noi înșine și cât timp suntem stăpâni pe manuscrisul vieții noastre pe care l-am scris cu mâinile noastre să ne nevoim să facem în el adăugire de bună viețuire și să ștergem din el greșelile viețuirii de mai înainte deoarece cât timp suntem în lume nu pune Dumnezeu pecetea nici pe cele bune, nici pe cele rele, până în clipa ieșirii noastre din această lume în care se săvârșește lucrarea în fața noastră și apoi plecăm în călătorie în eternitate”.
Cine ne dăruiește ani mulți și fericiți?
„La început de An Nou, mulți oameni își urează reciproc ‹La mulți ani, sănătate, bucurie, fericire, împlinirea tuturor dorințelor›. Dar de unde vin toate aceste daruri? Cine ne dăruiește ani mulți și fericiți? Cine ne dăruiește sănătate deplină? Cine ne ajută să se împlinească dorințele noastre? Numai Dumnezeu Cel Milostiv poate să împlinească toate dorințele noastre sfinte și bune”, a spus Patriarhul României.
„Viața, sănătatea și timpul vieții noastre pământești sunt daruri venite de la Dumnezeu care trebuie însă păstrate și cultivate cu multă grijă, smerenie și înțelepciune spre binele personal, al familiei și al societății în care trăim”.
În predica rostită în noaptea dintre ani, Patriarhul a amintit că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2022 drept „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a credinciosului” și „Anul comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț”.
„Rugăciunea este temelia vieții și creșterii spirituale a omului, este mântuitoare și sfințitoare deoarece ne umple de prezența iubirii lui Dumnezeu cel Milostiv, de harul Domnului nostru Iisus Hristos, de dragostea lui Dumnezeu Tatăl și de împărtășirea Sfântului Duh”, a spus Patriarhul.
Să avem deplină încredere în puterea rugăciunii!
„Să ne rugăm mai mult lui Dumnezeu pentru încetarea grabnică a pandemiei actuale, spre a putea trăi și lucra în mod firesc și liber”, a îndemnat Preafericirea Sa de la altarul Catedralei Patriarhale.
„Să avem deplină încredere în puterea rugăciunii și multă responsabilitate pentru sănătatea proprie și a semenilor noștri. Să ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvinteze cununa anului în care am intrat și să dăruiască poporului român din țară, din vecinătatea granițelor ei și din diaspora română credință puternică, pace și bucurie, îmbelșugarea roadelor pământului și mult ajutor în toată fapta bună, spre slava Preasfintei Treimi și a noastră mântuire. La mulți și binecuvântați ani!”, a urat Părintele Patriarh.
La finalul slujbei, credincioșii au primit în dar iconițe cu chipul Mântuitorului Iisus Hristos și Calendarul Ortodox pe anul 2022.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene
