Părinții Mănăstirii Putna i-au pomenit sâmbătă, ca în fiecare an, pe miile de români căzuți în poiana de la Varnița (Fântâna Albă) în ziua de 1 aprilie 1941, victime ale masacrului care a fost numit „Katyn-ul românesc”.
Slujba a fost oficiată la Portalul Memorial „Golgota Neamului – Fântâna Albă”, construit la Mănăstirea Putna în memoria lor. Părinților mănăstirii li s-au alăturat și clerici din satul Putna.
După rugăciune, au depus coroane reprezentanți ai următoarelor instituții: Primăria Putna, Primăria Vicovu de Sus, Primăria Straja, Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români – filiala Suceava.
A urmat un recital de cântec și poezie al Grupului vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la liceul „Ion Nistor” din Vicovu de Sus.
Primarul comunei Straja, domnul Mihai Juravle, a vorbit despre transformarea poienii de la Fântâna Albă într-un mare mormânt pentru miii de români uciși pentru că le-a fost dor de țară, de libertate, de credință.
Nord-bucovinenii au fost uciși pentru că voiau să treacă nou-înființata graniță trasată de sovietici și să ajungă în patria-mamă România, unde își puteau manifesta nestânjeniți credința și identitatea națională.
Doamna Cristina Puha, director adjunct al Liceului „Ion Nistor”, a vorbit despre rugăciunea pentru cei uciși, care primește răspuns.
Părintele stareț al Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic, a prezentat mesajul domnului Gheorghe-Florin Cârciu, Secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
„1 Aprilie 1941 este o zi de tragică amintire pentru poporul român. În urmă cu 82 de ani, la Fântâna Albă au fost uciși peste 3.000 de români, când au vrut să treacă în România, după anexarea Nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică. Vom păstra vie memoria acestora și sacrificiul pe care l-au făcut pentru a putea fi pentru totdeauna lângă cei de același neam”, a transmis oficialul.
Părintele arhimandrit a amintit că nu a mai putut ajunge din 2019 să se roage la locul masacrului. În prezent se poartă discuții pentru realizarea trecerii de frontieră Fântâna Albă – Climăuți.
Starețul Putnei a reiterat necesitatea ca masacrul de la Fântâna Albă să fie inclus în manualele de istorie și și-a exprimat speranța că la Fântâna Albă va putea fi construită cândva o biserică în memoria victimelor.
Puțină istorie
După semnarea pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, URSS a ocupat în 1940 Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Numeroși români bucovineni au fost arestați, omorâți, deportați, bisericile au început să fie închise, așa încât multe familii au început să treacă noua graniță și să vină în România.
Un astfel de grup a fost cel care a căzut pradă masacrului de la Fântâna Albă, la 1 aprilie 1941.
Atunci, circa 3.000 de români bucovineni din satele de pe Valea Siretului: Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Igești, Crasna, Ciudei, Budineț, Cireșul, Crăsnișoara Veche, Crăsnișoara Nouă, Bănila Moldovenească, Dăvideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordănești, au plecat către România, fiind deciși mai bine să moară decât să mai trăiască sub stăpânirea Uniunii Sovietice.
Cei din fruntea grupului au purtat trei cruci, icoane și steaguri albe, arătând că nu doresc să facă niciun rău, ci doresc libertatea. Au spus autorităților sovietice că vor să plece fără să ia nimic cu ei, lăsând toată averea pe loc. Ajunși în apropierea graniței au fost întâmpinați cu foc de mitraliere.
După încetarea focului, răniții rămași în viață au fost aruncați împreună cu cei morți în gropi comune. Cei care au reușit să fugă au fost căutați în împrejurimi, astfel încât foarte puțini participanți au rămas în viață. După două luni, la 13 iunie 1941, 13.000 de familii din aceste sate au fost deportate în Siberia și Kazahstan, doar circa 10% dintre ele supraviețuind deportării.
Pași spre neuitare
În 1 aprilie este comemorată și Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011.
Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” de la Mănăstirea Putna a fost sfințit pe 2 iulie 2018. Întregul ansamblu – care cuprinde poarta monumentală, troița de piatră, cișmea, spații pentru depunerea de flori și aprinderea de lumânări, inscripții cu numele satelor de unde au pornit spre România cei uciși atunci – are o încărcătură profundă și un mesaj simbolic.
Poarta este trecerea, troița marchează locul jertfei; așezată înaintea porții, arată că cei uciși au căzut în fața locului de trecere în România cea iubită, care li s-a făcut totodată și loc de trecere spre libertatea adevărată, în Dumnezeu, pentru că cișmeaua este simbolul vieții care izvorăște din jertfa lor.
Portalul a fost realizat de mănăstire pe locul unei troițe ridicată la 1 aprilie 2011 în memoria victimelor Masacrului de la Fântâna Albă, la inițiativa Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României.
Foto credit: Mănăstirea Putna
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
