Parastas pentru eroii de la Țiganca la 80 de ani de la ocuparea Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța

Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, a oficiat duminică slujba de pomenire pentru cei 1.020 de eroi îngropați în Cimitirul de Onoare Românesc de la Țiganca. Aceștia și-au dat viața în iunie 1941 pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupația sovietică instalată la 28 iunie 1940.

Ierarhul i-a îndemnat pe români să ducă mai departe memoria eroilor, educând noi generații demne și responsabile, care să poată scrie istorie adevărată.

La comemorare a participat și Mihai Crețu, consilier la Departamentul pentru relația cu Republica Moldova al Guvernului României. Acesta a subliniat că suntem chemați să împlinim testamentul de unitate și demnitate lăsat de înaintași.

Cimitirul de Onoare Românesc de la Țiganca, în Republica Moldova, este situat la 3-5 km de granița Prutului și are nouă gropi comune și 142 de cruci de căpătâi. A fost restaurat de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor (ONCE), instituție a statului român, și reinaugurat în 2006, în prezența Regelui Mihai I al României.

Foto credit: Facebook / Episcopia Basarabiei de Sud

Pe nouă dintre cele 11 plăci de marmură neagră sunt înscrise numele celor 830 de eroi români identificați din cei 1.020 îngropați aici.

Lupta pentru Capul de Pod de la Țiganca, începută la 22 iunie 1941 și încheiată la 26 iulie 1941, este considerată de istorici drept una dintre cele mai sângeroase lupte date de români pentru reîntregirea țării. Românii au luptat eroic, bilanțul lor fiind de 4.271 de morți, 12.326 de răniți și 6.168 de dispăruți.


Duminică, 28 iunie 2020, s-au împlinit opt decenii de la începutul patimilor pentru românii din Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. După un ultimatum la care guvernul român a decis să cedeze, armata sovietică a intrat în Basarabia și nordul Bucovinei, anexând în același timp și Ținutul Herța.

Prin sacrificiul eroic al românilor la Țiganca și în alte locuri, România a reușit să elibereze aceste ținuturi istorice. După un an de ocupație sovietică, fuseseră distruse sau transformate în cluburi 40 de biserici, iar 48 de preoți fuseseră omorâți sau trimiși în lagăr. Tot în acel an de ocupație, zeci de mii de țărani au fost deportați în Siberia și Kazahstan.

Rana a rămas deschisă, pentru că după 1944 aceste ținuturi au fost reînglobate în Uniunea Sovietică, iar românii sunt despărțiți unii de ceilalți până azi.

Patimile basarabenilor și nord-bucovinenilor sub ocupație sovietică sunt prezentate în cărți de memorialistică precum 20 de ani în Siberia. Amintiri din viață de Anița Nandriș-Cudla și Pustiirea. Treptele infernului. Fata cu miros de busuioc de Ion Moraru. Cea de a doua este disponibilă integral pe site-ul Mănăstirii Putna.

Tot de pe site-ul mănăstirii pot fi descărcate două colecții integrale de mărturii coordonate de Acad. Alexandrina Cernov: Fântâna Albă. Golgota neamului și Drama românilor din Regiunea Cernăuți: masacre, deportări, foamete în 1940–1941, 1944–1947.

Foto credit: Facebook / Episcopia Basarabiei de Sud

Comentarii Facebook


Știri recente