O posibilă canonizare a Episcopului Melchisedec Ștefănescu?

La sinaxa preoților din Protopopiatul Moinești prezidată săptămâna aceasta de Arhiepiscopul Ioachim s-a discutat despre posibila canonizare a Episcopului Melchisedec Ștefănescu.

Întâlnirea anuală a avut loc în a treia zi a manifestării „Zilele Episcop Melchisedec Ștefănescu” la Catedrala Arhiepiscopală din Roman. Evenimentul a marcat împlinirea a 126 de ani de la trecerea la cele veșnice a ierarhului romașcan.

O altă temă discutată a fost evidențierea la nivel de Eparhie a tematicilor omagiale și comemorative ale Anului 2018 în Patriarhia Română.

În acest sens, Pr. Daniel Marari, inspector eparhial la Biroul de catehizare din cadrul Sectorului Cultural al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, a prezentat o statistică generală a concursului național artistic „Unirea: libertate și unitate”.

Potrivit site-ului oficial al Eparhiei, la nivel de Arhiepiscopie au fost demarate 46 de proiecte, în care au fost implicați 50 de preoți, 36 de cadre didactice și 3.503 de tineri și copii beneficiari.

Episcopul Melchisedec Ștefănescu – cel mai învățat episcop al românilor

Sinaxa preoțească de la Roman a fost deschisă cu Sfânta Liturghie oficiată de chiriarh.

Arhiepiscopul Romanului a amintit în predică de înaintașii cu care slujitorii au fost în comuniune prin Liturghie în Catedrala din Roman „unde regăsim duhul înaintașilor, a ctitorilor ei, a celor care au slujit în ea, ierarhi, unii sfinți în soborul lui Dumnezeu din ceruri, unde săvârșesc cu Arhiereul Cel veșnic liturghia cea cosmică”.

După rostirea Sfintei Evanghelii, Pr. Nicolae Hurjui, de la Catedrala Înălţarea Domnului din Bacău, a evidențiat personalitatea Episcopului Melchisedec Ștefănescu printr-un material care face parte din materialul pentru dosarul său de canonizare.

„Sfântul Episcop Melchisedec Ștefănescu, a cărui ridicare în calendar o așteptăm, o dorim și sperăm că nu va dura foarte mult până să se întâmple acest lucru, a fost un om cu o viață la înălțimea cerințelor și în duhul Evangheliei”, a subliniat preotul.

La final, Părintele protoiereu Costel Mareș a mulțumit lui Dumnezeu pentru momentele trăite în contextul comemorării Episcopului Melchisedec Ștefănescu; despre acesta a amintit că era numit de Sfântul Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, „cel mai învățat episcop al românilor”.

La final, preoții și credincioșii prezenți au mers la mormântul Episcopului Melchisedec, unde a fost oficiată o slujbă de pomenire și au fost depuse coroane de flori.

Episcopul Melchisedec Ştefănescu

Născut în satul Gârcina din judeţul Neamţ, în 15 februarie 1823, în familia preotului Petru Ştefănescu, viitorul vlădică a primit la botez numele de Mihail.

După studiile din localitatea natală, a urmat Seminarul Teologic de la Socola, absolvind cursurile acestuia în anul 1843, ca şef de promoţie. În acelaşi an a fost tuns în monahism, primind numele de Melchisedec.

În data de 16 august 1844 a fost hirotonit ierodiacon.

În anul 1848 a fost trimis să studieze la Academia Teologică de la Kiev, fiind al doilea român care a absolvit această instituţie de învăţământ teologic – după dascălul şi protectorul său, arhiereul Filaret Scriban; a obţinut titlul de „magistru în teologie şi litere“.

Hirotonia în ieromonah o va primi tot la Kiev, în data de 3 octombrie 1851.

Reîntors în ţară, a ocupat pentru cinci ani postul de profesor şi spiritual la Seminarul Teologic de la Socola, fiind hirotesit arhimandrit în 12 ianuarie 1856 şi numit rector al Seminarului Teologic din Huşi.

În 1857 a fost ales deputat în Divanul Ad-hoc din partea clerului din Huşi, susţinând în cadrul Divanului dezideratul unirii celor două principate româneşti de la sud şi de la est de Carpaţi şi devenind unul dintre fruntaşii luptei pentru Unire.

A fost numit locţiitor al Episcopiei Huşilor în 15 ianuarie 1861, fiind hirotonit arhiereu la Iaşi, cu titlul „Tripoleos“, în 30 decembrie 1862.

În data de 6 ianuarie 1865 a fost instalat oficial ca locotenent de episcop al nou-înfiinţatei Eparhii a Dunării de Jos şi Eparhiot în 27 mai.

În 22 februarie 1879 a fost ales episcop la Roman, unde a lucrat cu acelaşi zel, până la trecerea la Domnul, în anul 1892.

Episcopul Melchisedec Ștefănescu – Părintele Autocefaliei BOR

Episcopul Melchisedec este socotit una dintre personalităţile providenţiale în dobândirea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

El a alcătuit scrisoarea de răspuns trimisă de Sinodul nostru Patriarhului Ecumenic Ioachim al III-lea (1878-1884) în problema sfinţirii Sfântului şi Marelui Mir la Bucureşti.

Tot el a fost cel care a alcătuit şi scrisoarea trimisă Patriarhului Ecumenic Ioachim al IV-lea (1884-1886), prin care se cerea din nou recunoaşterea autocefaliei.

Foto credit: Arhiepiscopia Romanului și Bacăului

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente