În Post pregătim ogorul sufletelor noastre pentru a primi sămânţa Cuvântului lui Dumnezeu, a spus Mitropolitul Olteniei

„Să luăm aminte că această perioadă de post şi rugăciune, premergătoare marii bucurii a Învierii Domnului, reprezintă vremea în care noi, ca nişte plugari harnici, scoatem toate uscăturile din ogorul sufletelor noastre, toate rădăcinile patimilor şi ispitelor, spre a aşeza acolo sămânţa Cuvântului lui Dumnezeu, care va da roadă bogată spre mântuirea sufletelor noastre”, a spus duminică IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei.

În cuvântul rostit în cadrul Sfintei Liturghii oficiate în 18 martie 2018 la Mănăstirea Crasna, ierarhul a detaliat cum se face această pregătire a „ogorului sufletelor” și care sunt armele pe care le putem folosi în lupta cu „rădăcinile patimilor şi ispitelor”: postul şi rugăciunea:

„Prin post îmblânzim fiara din interiorul nostru și mânia care deseori ne stăpâneşte. Căci dacă postim, greu se mai aprinde focul mâniei într-un trup şi un suflet slăbit de puterea mâncărurilor săţioase. Iar prin rugăciune luptăm împotriva tuturor plăcerilor şi ispitelor trupeşti pe care diavolul ni le scoate în cale, spre a ne abate de pe calea cea dreaptă”.

„Rugăciunea alungă de la om patimile, plăcerile, poftele şi pe însuşi diavolul în ultimă instanţă, întrucât, aşa cum cerem în rugăciune, Mântuitorul vine, se aşează întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi întunericul din noi, aşa precum gospodarul vrednic curăţeşte grădina sa de toate uscăturile şi buruienile pentru a avea roadă bogată”, a explicat IPS Irineu.

Părintele Mitropolit a amintit totodată că la post şi rugăciune este nevoie să adăugăm şi spovedania, „mărturisirea păcatelor cu pocăinţă, spre a fi ierate de Dumnezeu, lucru ce slăbeşte puterea diavolului asupra noastră”.

„Dacă diavolul însoţeşte permanent păcatul şi prin el se aşază în sufletul omului păcătos, prin spovedanie alungăm păcatul şi odată cu el pleacă de la noi şi diavolul”, a subliniat Înaltpreasfinția Sa.

În cadrul slujbei euharistice a fost oficiată hirotonia în preot a diaconului Laurenţiu Durleci pe seama Parohiei Trocheşti, Protoieria Băileşti, judeţul Dolj.

Aşezat la poalele munţilor Parâng, la circa 30 km de Târgu Jiu, pe şoseaua ce duce la Novaci, aşezământul monahal de la Crasna a fost ridicat de Dumitru Filişteanu, nepotul marelui ban al Craiovei Dobromir, văr cu Doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul. Actuala biserică a fost zidită în anul 1636 din bolovani de piatră de râu şi cărămidă, în stil bizantin, cu o turlă octogonală pe naos. Pictura în frescă din biserica cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae datează din 1757.

Foto credit: Mitropolia Olteniei

Comentarii Facebook


Știri recente