Crucea este mântuire

Personal, subiectiv, pentru fi­ecare creștin, Duminica Cru­cii este un „astăzi” spiritual per­­manent, este un moment su­blim de comuniune cu Hris­tos, de redescoperire prin să­ru­ta­rea și închinarea la Sfânta Cru­ce a vieții Raiului ca „ferici­rea cea dintâi”, de lepădare de eg­oismul propriu și de patimile prin care diavolul pune stă­pâ­ni­re pe om, întunecându-i ori­zon­­tul de viață și lucrare spre mân­tuire. Este o zi de chemare la purificare și iluminare prin a­ducere aminte de idealul sfin­țe­niei, al bucuriei vieții în Hris­tos. Textul liturgic vorbește de do­bândirea „Harului Crucii”, lem­nul sfânt ce amintește de po­mul vieții din Raiul primordi­al, fiind și cel ce sfințește sufle­te­le și trupurile noastre cu pu­te­­rea lui Hristos Cel răstignit pe acesta, totodată păzind pe creș­tini de „vătămarea potriv­ni­cilor”. Crucea este „întărirea Bi­sericii, puterea împăraților, la­uda monahilor și mântuirea tu­turor” prin faptul că lumi­nea­ză sufletele și inimile „cu dum­nezeiescul har al Celui ce S-a pironit pe ea, a surpat pute­rea vicleanului și a ridicat bles­te­mul” (Utrenia, Laude).

Ochii ațintiți asupra lui Hris­­tos „începătorul și plinito­rul credinței” (Evrei 12, 2) în­seam­­nă a-L vedea spiritual pe Hris­­tos pe crucea însângerată de Sângele Său dumnezeiesc cu care ne-a spălat de păcate și ne-a izbăvit de moarte. De a­­ce­ea, vederea Crucii, cinsti­rea și în­chinarea la aceasta cu să­­ru­ta­rea smerită și cu gân­di­re sim­țitoare la Cel răstignit pe ea a­duc putere spirituală, în­tărire în calea vieții din lu­me, cu a­su­marea profesională și familială ine­rentă, bucurie, curaj în cre­din­ța mărturisi­toa­­re, în spe­ran­ța împlinirii i­dea­lului creș­tin de viață și mântuire.

De aceea ne însemnăm cu ea pe­ntru că aduce binecuvân­tare di­vină și viața din Hristos Dom­­nul vieții și Învierea noas­­­tră. Mintea și inima creș­ti­nului, pecetluite cu harul Du­hului Sfânt, sunt chemate să gân­deas­­că perpetuu și să sim­tă iu­bi­­rea lui Hristos în toa­te mo­men­­tele și aspectele vie­ții. Doar prin raportare la Cruce și la Hris­tos răstignit pe ea diver­si­ta­­tea centrifugă a oa­menilor se u­nifică, prin a­cest „nod divin”, lo­gos unifica­to­r și fiecare om are acces la ex­periența unirii ha­rice prin care se umanizează în­dum­ne­ze­indu-se, devenind hristofor.

Contemplând, văzând spi­ri­tu­­al acest semn mântuitor – chiar vizualizat prin darul lui Dum­nezeu în momente misio­nare cruciale ale Bisericii celor a­leși (Sfântul Eustațiu, Sfân­tul Împărat Constantin – sau me­ditând la martiriul sfinților – Sfân­tul Constantin Brân­co­vea­nu și fiii, împreună cu sfetnicul Ia­nache, așa cum afirma părin­te­­le Stăniloae reflectând la gân­direa Sfântului Maxim Măr­tu­risi­to­­rul pentru care toate trebuie să treacă prin cruce și Înviere), ne putem elibera de cele două pa­timi care distrug ființa omului și a comunității, pofta și mânia, exacerbate astăzi parcă mai mult ca altădată tocmai prin intensă mediatizare audi­ti­­vă sau vizuală. Prin însem­na­rea cu Sfânta Cruce ne le­pă­dăm de patimi și ne unim cu Hris­tos, primind puterea spi­ri­tu­­ală și harică asupra în­cli­nă­ri­lor păcătoase ale firii noastre chiar de la El, prin semnul sfin­ți­tor care este armă împotriva dia­volului, diavol care însoțește por­nirea cea păcătoasă, Crucea es­te pavăză puternică la is­pi­te­le ce vin și de la lume, și de la trup (I Ioan 15-16).

Mai multe detalii în „Ziarul Lumina”.

Comentarii Facebook


Știri recente

Când începe Postul Paștelui 2022

În 2022, Postul Mare va începe luni, 7 martie. Numit în vechime Quadragesima, adică Patruzecime, acest post este o pregătire duhovnicească pentru Praznicul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, ce va avea loc în data de…