Revista Q Magazine a organizat marți, la Palatul Patriarhiei, Conferința „Sănătatea mintală în era digitală”. Evenimentul și-a propus să tragă un semnal de alarmă despre pericolul dependențelor digitale în preajma Zilei Mondiale a Sănătății Mintale (10 octombrie).
A fost prezentat un studiu sociologic pe această temă, cu scopul de a mobiliza factorii de decizie să elaboreze politici publice de protecție a bunăstării psihologice în era digitală.
Un fenomen care trebuie cercetat
„Dacă vorbim atât de mult despre a proteja mediul înconjurător, mi s-a părut relevant să vorbim și despre mediul interior, care este expresia psihicului nostru”, a spus în deschidere Floriana Jucan, fondatoarea Q Magazine.
„Veți fi surprinși să aflați că niciun tânăr sub 18 ani nu poate accesa vreun cazino online sau din realitate, că o persoană care vrea să joace un joc de noroc online trebuie să completeze multe formulare, să se autentifice cu buletinul, cu datele reale, ceea ce nu se aplică pe rețelele de socializare, despre care deja înțelegem că generează o dependență. Nocivă.”
„Am mai făcut această dezbatere și pentru că în documentarea noastră, de ziariști, am constatat că nu există, la nivel național, o statistică a fenomenului adicțiilor și cred că nu putem face o politică de sănătate în absența cartografierii exacte a unei patologii”, a mai spus Floriana Jucan.
Intervențiile celor doi miniștri participanți
Au participat membri ai guvernului și parlamentari, medici, sociologi și reprezentanți ai societății civile.
Printre aceștia s-au numărat: Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății; Daniel David, Ministrul Educației și Cercetării; Sen. Nicoleta Pauliuc, inițiatoarea Legii majoratului online (care propune instituirea acordului obligatoriu al părinților pentru copiii sub 16 ani care vor conturi pe rețelele sociale); Sen. Carmen Orban, Președinta Comisiei de Sănătate a Senatului.
Invitatul special al evenimentului a fost dr. Jan Martin Stransky, Asistent Profesor Clinic de Neurologie la Universitatea Yale și autorul cărții „Mărirea și decăderea minții umane”.
„Eu vă spun, indiferent de ce spun oricine, că azi, în România, Ministerul Sănătății, responsabil de politici publice în sănătate, nu are o strategie de adicții în zona spațiului virtual. Nici nu există un centru de sănătate mintală, în România, funcțional, care să poată consilia și trata copiii minori, adolescenții, în zona de adicții de spațiul virtual”, a spus Ministrul Sănătății.
„Poate că există pe hârtie, dar în realitate nu există. Și da, este un obiectiv al nostru.”
Ministrul Educației a subliniat tensiunea dintre nevoia de a cultiva noile tehnologii în școli și cea de a tempera consumul abuziv de conținut online și de timp petrecut pe dispozitivele digitale.
„Pentru mine, ca ministru și ca psiholog, tehnologia, în sine, nu e bună sau rea. Ea devine bună sau rea în funcție de cum o folosești. Într-adevăr timpul de expunere contează, dar și mai important decât timpul este conținutul”, a spus Ministrul Daniel David.
„Conținutul trebuie să fie co-creat cu părinții sau cu profesorii și, așa cum puncta profesorul Stransky, să amplifice componentele de gândire abstractă, pentru că sistemul de Inteligență Artificială îți dă soluția, nu și calea spre soluție.”
„Studiile OECED ne arată că dacă ignorăm tehnologia în școli, copiii pierd avantaje competitive”, a adăugat Daniel David.
„Concluzia mea, ca psiholog și ca ministru: protejăm sănătatea mintală, dar o înțelegem bine, negativitatea nu este o problemă, emoțiile negative sunt importante, iar, ca ministru, am introdus în Planurile cadru pentru liceu disciplinele Autocunoașterea și Dezvoltarea personală, Autoreglare emoțională și, am încercat să creez prin mai multe poziții de consilieri în școli accesul la astfel de servicii”, a subliniat Ministrul Educației.
Au mai luat cuvântul prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, Director Științific la Spitalul Clinic Sanador, dr. Iustinian Ioachim Simion, directorul Departamentului de Neurochirurgie al Spitalului Militar din Cluj-Napoca, dr. Lucian Constantin Paziuc, Președintele Asociației Spitalelor Publice de Psihiatrie din România, și medici de la spitale bucureștene în care sunt tratați pacienți cu diverse dependențe.
Ce face Biserica Ortodoxă Română
Reprezentantul Patriarhiei Române a fost Părintele Florin Petre, secretar patriarhal și preot de caritate la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia” din București.
„Dacă, până acum două decenii, vorbeam mai ales despre dependențe clasice ca alcool, tutun, droguri, astăzi realitatea adicțiilor digitale ne arată că și tot ce înseamnă tehnologia, care este de fapt un instrument foarte valoros, poate deveni un factor de dezechilibru atunci când este folosit excesiv și necontrolat”, a spus Părintele Florin Petre.
„Din postura de preot de spital, mi-am dat seama că, la ora actuală, nu există studii, nu există articole, nu există studii sociologice de sănătate mintală cu privire la acest tip de adicție.”
„Se cere un răspuns multidisciplinar, în sensul în care e nevoie de împreună-lucrare, de colaborare la nivelul spitalelor și la nivelul unităților spitalicești de psihiatrie, între psihiatru, psiholog, psihoterapeut, asistent social și, bineînțeles, preot”, a subliniat Părintele Florin Petre.
Reprezentantul Patriarhiei Române la eveniment a adăugat că specialiștii în sănătate mintală nu au acces în toate localitățile din țară, însă o campanie coordonată de formare și implicare a preoților în prevenirea adicțiilor digitale ar fi de un real folos pentru societate.
Părintele Florin Petre a enumerat ceea ce face deja Biserica Ortodoxă Română în acest sens prin Federația Filantropia: a format peste 500 de consilieri în domeniul adicțiilor, care au devenit resurse pentru comunitățile lor; a desfășurat o campanie de prevenire a adicțiilor digitale în școli, formând 140 de cadre didactice și ajungând la aproape 2500 de elevi și peste 500 de părinți.
Paradoxul hiperconectării digitale
Un moment important a fost intervenția profesorului Vasile Dîncu. El a prezentat un studiu privind starea sănătății mintale în România, realizat, în premieră în țara noastră, de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), la comanda Q Magazine.
Cercetarea a relevat două paradoxuri, conform sociologului. Primul: deși 90% dintre români sunt conectați la internet, România nu are politici publice și instituții dedicate mediului online și bunăstării psihice a utilizatorilor. Al doilea paradox:
„Cu cât ești mai conectat, cu atât ești mai singur”, a spus prof. Vasile Dîncu.
„Marele paradox este că suntem superconectați, suntem hiperconectați, dar, dincolo de asta, la nivel individual, atunci când măsurăm valența socială, cum spunem noi în sociologie, adică nivelul de contacte cu ceilalți, vedem că oamenii sunt foarte singuri.”
„În sociologie, putem spune că cea mai importantă componentă a fericirii psihologice este dată de contactul cu ceilalți și de feedback de la ceilalți. Ori exact asta lipsește… Contactul uman”, a explicat fondatorul IRES.
Concluzia expertului este că „bunăstarea digitală trebuie să facă obiectul unei politici publice în România – o strategie importantă a guvernului, o strategie educațională, pentru a putea să conviețuim cu digitalul.
„Trebuie să învățăm să trăim cu digitalul, să ne folosim de ce este bun și să rămânem sănătoși, cu mintea întreagă!”
Dependența de jocuri de noroc la copii
George Roman, director Advocacy la „Salvați Copiii”, a prezentat un studiu al organizației, care arată că, deși legea interzice accesul copiilor la jocurile de noroc, 14% dintre copii spun că au jucat pe bani, iar 40% declară că au prieteni implicați în astfel de activități.
De asemenea, 7 din 10 copii spun că au văzut publicitate stradală la jocurile de noroc.
Ce este „demența digitală”
Prof. dr. Vlad Ciurea a explicat pentru Radio Trinitas ce înseamnă „demența digitală”, termen introdus în dezbaterea publică de psihiatrul și neurologul german Manfred Spitzer.
Sindromul a fost descoperit de medici din mai multe centre universitare la pacienți în general tineri, care „scrolau” non-stop și accesau linkuri pe dispozitivele lor electronice, ceea ce le-a intoxicat mintea și i-a făcut inapți de a se mai confrunta cu cerințele vieții zilnice.
„Deci telefonul, tableta, au dus la intoxicarea cerebrală, la prăbușirea legăturilor nervoase, care se numesc sinapse, și la degradarea funcțiilor importante cerebrale, deci de cognitivitate, din cauza disfuncționalității neuronale. Astfel, a scăzut nivelul de cognitivitate”, a explicat prof. dr. Vlad Ciurea.
La persoanele mai vârstnice, fenomenul poate accelera instalarea diverselor forme de demență și a bolii Alzheimer.
„Noi trebuie să folosim tehnologia, nu tehnologia să ne folosească și să ne domine pe noi. Pentru că, dacă ne domină, rămânem dependenți, creierele noastre rămân dependente de această tehnologie”, a adăugat medicul.
„S-a dovedit că substanța gri a sistemului nervos nu mai are aceeași consistență, că suprafața respectivă a scăzut în intensitate în urma acestui fenomen.”
Statistici internaționale și sfaturi practice
Statistici internaționale arată că o treime din copiii de 11 ani sunt deja dependenți de telefoane mobile, rețele sociale și jocuri video.
Sfaturile specialiștilor prezenți la conferință au fost: pauzele dese în timpul lucrului cu dispozitivele electronice, deconectarea periodică de la mediul online prin închiderea telefonului și plasarea lui în altă cameră și evitarea ecranelor înainte de somn sau în camera în care dormim.
De asemenea, experții recomandă și educarea copiilor mici – prin exemplul personal al părinților – de a nu accesa dispozitivele digitale (televizoare, telefoane inteligente) înainte de o vârstă la care creierul s-a dezvoltat rezonabil.
- Studiul integral IRES comandat de Q Magazine este disponibil online aici.
Vezi și:
Foto credit: Q Magazine
