Conferinţa Internaţională „Pluralismul religios şi cultural şi coexistenţa paşnică în Orientul Mijlociu”

La iniţiativa dlui Nikos Kotzias, Ministrul grec de Externe, în perioada 18 – 20 octombrie 2015, în Atena a fost organizată Conferinţa Internaţională cu tema Pluralismul religios şi cultural şi coexistenţa paşnică în Orientul Mijlociu.

La această conferinţă au fost invitaţi:

  • Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului;
  • Preafericitul Părinte Teodor, Patriarhul Alexandriei;
  • Preafericitul Părinte Ioan, Patriarhul Antiohiei;
  • Preafericitul Părinte Teofil, Patriarhul Ierusalimului;
  • Preafericitul Părinte Ieronim, Arhiepiscopul Atenei şi al întregii Elade;
  • Preafericitul Părinte Anastasie, Arhiepiscopul Tiranei şi al întregii Albanii;
  • Preafericitul Părinte Hrisostom, Arhiepiscopul Ciprului;
  • Înaltpreasfinţitul Părinte Dimitrie, Arhiepiscopul Americii;
  • Înaltpreasfinţitul Părinte Ilarion, Mitropolit de Volokolamsk (Patriarhia Moscovei);
  • Reprezentanţi ai Bisericilor Creştine, conducători religioşi, precum şi personalităţi ale lumii musulmane şi evreieşti;
  • Reprezentanţi politici şi academici din 55 de ţări.

Lucrările conferinţei au fost deschise luni, 19 octombrie 2015, de către ES Prokopis Pavlopoulos, Preşedintele Republicii Elene, care a făcut referire la importanţa Conferinţei din Atena, în special, cu privire la perioada de criză din Orientul Mijlociu şi întreaga lume.

Ministrul grec de Externe dl Nikos Kotzias a denunţat extremismul din zona Orientului Mijlociu, care sub mantia religiei şi a puterii duce la distrugerea sistematică a bunurilor culturale şi la delicte împotriva umanităţii.

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a adresat o invitaţie conducătorilor religioşi să contribuie la crearea unui canal comun de comunicare în vederea confruntării violenţei religioase şi a fanatismului. De asemenea, a subliniat sprijinul oferit din partea Bisericii Constantinopolului pentru promovarea dialogului interreligios şi intercreştin. Totodată, a evidenţiat nevoia restabilirii unui climat de convieţuire armonioasă şi durabilă a religiilor monoteiste din Orientul Mijlociu.

În continuare, a luat cuvântul Patriarhul Teodor al Alexandriei care a făcut referire la datoria istorică a Europei faţă de Africa şi Orientul Mijlociu în efortul de stabilire a păcii, de fundamentare a libertăţii religioase şi a pluralismului cultural, de promovare a valorilor libertăţii umane şi a conştiinţei religioase libere şi de combatere a prozelitismului ilegal.

Patriarhul Ioan al Antiohiei a transmis celor prezenţi care este situaţia în Siria şi Liban, precum şi în celelalte zone de sub jursidicţia Patriarhiei Antiohiei. Patriarhul Antiohiei nu şi-a ascuns întristarea cu privire la tăcerea şi indiferenţa comunităţii internaţionale cu privire la răpirea celor doi episcopi sirieni: Mitropolitul Pavel de Alep, fratele Patriarhului Ioan al Antiohiei, şi Episcopul Siro-iacobit Ioan Ibrahim, adresând o solicitare comunităţii internaţionale să se implice în vederea eliberării imediate a celor doi episcopi răpiţi acum aproximativ trei ani.

Patriarhul Teofil al Ierusalimului a descris situaţia dificilă din Orientul Mijlociu care ameninţă identitatea şi durabilitatea ţărilor din zonă. Patriarhul Ierusalimului şi-a exprimat recunoştinţa pentru iniţiativa de a se organiza această Conferinţă Internaţională, considerând totodată imperioasă nevoia de a soluţiona problema refugiaţilor şi imigranţilor.

Arhiepiscopul Ieronim al Atenei a făcut referire la cazurile refugiaţilor morţi, printre care se numărau şi copii, şi a adresat autorităţilor europene solicitarea de a se pune capăt problemei refugiaţilor.

Îmi asum responsabilitatea pentru fiecare om care a fugit, pentru că nu am făcut cât trebuia în calitate de păstor duhovnicesc. Astăzi suntem chemaţi să lăsăm cuvintele şi să realizăm mai multe fapte, să luăm iniţiative de fond”, a spus Preafericitul Părinte Ieronim.

Arhiepiscopul Anastasie al Albaniei a menţionat faptul că există o responsabilitate generală a marilor puteri pentru crizele din Orientul Mijlociu, în ceea ce priveşte: „promovarea unor decizii de schimbare violentă a conducerii şi a regimelor statelor; furnizarea de armament; indiferenţă faţă de pierderile colaterale; milioane de victime nevinovate şi valuri imense de refugiaţi; poluarea mediului şi distrugerea monumentelor de cultură rare. Este timpul ca toţi cei responsabili să se scuture de letargia lor şi să întreprindă acţiuni eficiente pentru a opri conflictele militare şi vărsările de sânge”.

Arhiepiscopul Hrisostom al Ciprului a făcut următoarele remarci: „Îmi pare rău să observ că Europa democrată şi America, în timp ce se prezintă ca apărătoare ale drepturilor omului, în acest caz i-au finanţat şi înarmat pe extremişti, mai ales în Siria, şi urmăresc apatic de la depărtare toată situaţia, care este inacceptabilă. Iar toate acestea se întâmplă, din nefericire, în numele puterilor democratice.

În calitate de Întâistătător al Bisericii Ciprului, înalţ un strigăt de protest şi durere pentru prigonirea abominabilă şi inacceptabilă a minorităţilor, musulmani şi creştini, din Siria şi din alte ţări ale orientului Mijlociu. Şi din adâncul sufletului meu, apelez la conducătorii puternici ai Pământului să-şi exercite influenţa pentru o rezolvare paşnică a diferendelor, în vederea realizării unei colaborări creatoare pentru binele tuturor şi respectarea libertăţilor religioase şi a drepturilor omului pentru popoarele din Orientul Mijlociu”.

Surse: ecclesia.gr, amen.gr, pemptousia.gr, orthodoxalbania.org

Comentarii Facebook


Știri recente