Colaborarea dintre preot, medic, farmacist și pacientul de la sat  – Modele de urmat

Conferinţa „Credință şi sănătate în satul românesc” organizată vineri la Palatul Patriarhiei a reunit reprezentanți ai Bisericii, ai Ministerului Sănătății, preoți, medici și farmaciști.

Una dintre prelegerile susţinute în faţa participanţilor a aparţinut Pr. Ilarion Mâță, Director Complex rezidențial social – medical vârstnici Hârja al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului şi Președinte al Asociației „Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja” care a vorbit despre „colaborarea dintre preot , medic, farmacist și pacientul de la sat”.


Colaborarea dintre preot , medic, farmacist și pacientul de la sat  – Modele de urmat. Preoți implicați în serviciile socio-medicale

Autenticitatea satului românesc

a. Argumente culturale:

În 1937, Lucian Blaga devenea membru al Academiei Române. În Discursul de recepţie rostit cu prilejul primirii sale în cel mai înalt for cultural național, a revelat cea mai sublimă apologie a satului românesc: „Satul trăieşte în mine într-un fel mai palpitant, ca experienţă vie. Sunt fiu de preot – toată copilăria, o fantastic de lungă copilărie, adolescenţa, întîia tinereţe pînă la vîrsta de douăzeci şi atîţia ani, le-am petrecut, cu întreruperi impuse de nomadismul sezonier al şcolarului, la sat sau în nemijlocită apropiere, în orice caz în necurmat contact cu satul natal.”(Blaga, Lucian, 1937)

b. Argumente statistic – demografice

La data de 1 ianuarie 2018, Institutul Național de Statistică (INS), vehicula procentul de 43, 6 % populația rurală, o pondere destul de mare, comparativ cu alte țări europene, mult mai urbanizate.

Aceste cifre vin să confirme necesitatea păstrării autenticității culturii și civilizației rurale. Gradul de marginalizare socială a zonelor defavorizate este foarte ridicat în mai toate comunitățile rurale.

În Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România dat publicității la data de 23 martie 2016, regăsim următoarea statistică:

c. Argumente sociologice:

O problemă complexă a societății rurale, aflată în proces deschis, este aceea a culturii mentalității și educației rurale. Principalele instituții culturale din comunitățile rurale (biserica, școala, dispensarul, căminul cultural) își manifestă diferit funcția socială, culturală și spirituală.

În ceea ce privește biserica, am asistat în ultimul deceniu la o revigorare organizațională, o înmulțire a unităților de asistență socială și medicală, în prezent peste 800 de servicii și instituții ale Bisericii Ortodoxe Române care vin în întâmpinarea nevoilor concrete ale comunităților.

Putem astfel adeveri faptul că, după deceniile de propagandă atee, comunitățile rurale se află într-o veritabilă renaștere spirituală creștină, concretizată și prin apariția unor așezăminte monahale noi sau ONG-uri în care își descoperă locul și acțiunile social – umanitare.

Proiecte europene ale Patriarhiei Române cu implicații medicale

„Politici publice alternative în domeniul sănătăţii”, SIPOCA / My SMIS: 245/111413, proiect cofinanţat de Fondul Social European (FSE) prin POCA 2014-2020 şi implementat de Federaţia Filantropia în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii.

În urma multiplelor întâlniri de focus-grup, a rezultat o politică publică alternativă „Eficientizarea sistemului de asistență medico-socială comunitară” care include 5 domenii de interes: Telemedicină, Screening, Donare de sânge, Centre de tip respiro pentru copiii cu dizabilități și Dezvoltarea serviciilor de asistență comunitară.

Telemedicina

Federația Filantropia a Patriarhiei Române, în parteneriat cu Profilaxix Timișoara și cu sprijinul financiar al Profi România, a obținut un grant prin care a fost implemetat în Timisoara primul program de Telemedicină pentru zonele rurale din Arhiepiscopia Timișoarei.

Anul acesta sunt vizate pentru implementarea Telemedicinei alte două ONG-uri ale al Federației Filantropia, Asociația „Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”, jud. Bacău și Asociația „Filantropia Oradea”.

Proiectul nostru propune crearea unui sistem de prevenție, diagnostic și dispensarizare a bolilor cronice prin soluții de telemedicină, care cuprinde o stație centrală/fixă, în Timișoara/sau in marile orase, unde medicii specialiști recepționează/efectuează consultații și investigații specifice la distanță, în timp real, și mai multe stații periferice/mobile, în zone rurale, fără servicii medicale specializate,  unde medicul de familie, sau un medic generalist, conectează echipamentul la pacient și transmite investigația către medicul specialist.

De ce satul Hârja?

Localitatea Hârja, un veritabil sat de munte din Pasul Oituz, județul Bacău, s-a înscris în lista celor mai relevante localități unde au avut loc bătăliile pentru întregirea neamului românesc în perioada 1916-1919.

Cu multe sacrificii umane și materiale, satul a rezistat opresiunii inamicilor iar bravii ostași nu au cedat lupta, chiar cu prețul vieții lor (Coșa, A. 2010).

Deși la fel de importantă rezidența din Hârja ca și în celelate localități din comuna Oituz totuși, comunitatea din Hârja, căreia i s-au incendiat aproape toate locuințele la primul și al doilea război mondial, nu are parte de o punere în lumină a sacrificiului uman și material, precum celelalte localități de pe frontul de luptă.

Pentru jertfa supremă a locuitorilor din satul Hârja, sacrificiul  pentru dreata credință și dreapta făptuire, satul Hârja avea nevoie de O reparație morală istorică: Dezvoltarea unui sistem integrat de servicii socio-medicale.

Complexul social – medical rezidențial pentru persoane vârstnice

Complexul socal – medical rezidențial pentru persoane vârstnice – Hârja și-a început activitatea social-filantropică încă din anul 2006 cu binecuvântarea și implicarea directă a Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și al Bacăului.

Activitate de îngrijire a Parohiei „Sf. Gheorghe” Hârja, care are în coordonare și Asociația „Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja” (ONG inființat în 2012 și membru al Federației Filantropia a Patriarhiei Române) se concentrează pe 2 categorii de beneficiari: copii și persoane vârstnice în cadrul a 4 servicii sociale licențiate: Centrul social -medical de îngrijire a persoanelor vârstnice, Centrul rezidențial de îngrijire a persoanelor vârstnice, Serviciul de îngrijire a persoanelor vârstnice la domiciliu și Centrul de zi pentru copii „Sf. Dionisie Exiguul”.

Activitatea de îngrijire cea mai importantă este cea dedicată persoanelor vârstnice realizată în complementaritate cu serviciile dedicate copiilor, realizându-se schimbul intergenerațional, activitate ce s-a dezvoltat de-a lungul timpului, având astăzi o capacitate totală de 105 locuri dispuse în 10 clădiri care deservesc serviciile socio-medicale, economie socială și terapie ocupațională: Centrul social medical persoane vârstnice – clădire de tip P+E+M (1161 m2); Centrul rezidențial pentru persoane vârstnice – clădire de tip P (345 mp); Centru rezidențial pentru persoane vârstnice – clădire de tip P (120 mp); Paraclis bisericesc (162 mp); Cantină și sala de mese (174 mp), Centru de tip respiro (107 mp); Spațiu administrativ (43 mp); Brutărie și patiserie (44 mp); Spațiu alocat terapiilor ocupaționale(105 mp); Ferma de animale (320 mp); Centrul multifuncțional de economie socială (P+1+M) –atelier de lumânări decorative, croitorie și broderie tradițională (315 mp).

Serviciile furnizate asigură persoanelor vârstnice o îngrijire integrată, bio-psiho-socio-spirituală, scopul final fiind creșterea calității vieții tuturor beneficiarilor.

Scopul serviciului vizează în principal îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice, copiilor, tinerilor cu dizabilități și familiilor aflate în dificultate, prin implicarea acestora în diferite tipuri de terapii care vin în întâmpinarea tuturor problemelor din viața de zi cu zi: terapie psiho-socială, terapie de recuperare și reabilitare (kinetoterapie), terapie medicală, terapie ocupațională și terapie spirituală.

Colaborări medicale

Parteneriate cu 10 spitale și clinici din țară și străinătate: Germania, Italia, Cehia, Austria, Slovacia.

Personalul angajat calificat în țară și străinătate.

Centru de practică pentru 4 Școli postliceale sanitare și de recuperare.

Personalul medical de la Centrul social – medical public „Sunflower” din Praga din Cehia a făcut o vizită de studiu la centrul de la Hârja, fiind considerat un centru de excelență și un model de bună practică prin serviciile integrate intergeneraționale și interdisciplinare  oferite și prin aplicarea modelului bio-psiho-socio-spiritual implementat,fiind un concept inovativ la nivel european, generat de instituția de la Hârja. Modelul acesta a fost expus la mai multe conferințe internaționale primind apreciere și recunoaștere din partea mai multor țări din Europa, America, Australia și Asia.

Organigrama instituției – 72 de angajați și specialiști 

Terapia medicală

Personalul medical care deservește Complexul de servicii rezidențiale socio-medicale pentru persoane vârstnice este compus din medic de familie  (coordonator departament medical), medici colaboratori: geriatru, neurolog, psihiatru, endocrinolog, internist, imagist, oftalmolog, cât și cadre medicale cu studii medii, asistenți medicali și personalul de îngrijire.

Personalul de recuperare neuro-motorie: Kinetoterapeuți, balneofiziokinetoterapeuți, maseuri.

Personal de farmacie: farmacist și asistent farmacist.

Activități ale echipei pluridisciplinare:  medic – farmacist – preot

Analiza zilnică a foilor de intervenție a tuturor pacienților – medicul coordonator, alături de farmacist și preot, adăugându-se de multe ori asistentul social, kinetoterapeutul și psihologul, la Raportul de gardă.

Evalueză starea de sănătate a pacientului, reacțiile la administrarea tratamentului medicamentos și a manifestărilor psiho-socio-spirituale.

Vizita zilnică a pacienților de către personalul medical, social și spiritual. În baza Raportului de evaluare a fiecărui specialist, în echipa multidisciplinară sunt analizate propunerile de soluționare a situațiilor de criză.

Dotări medicale

Dispozitive medicale utilizate în terapia medicală și de recuperare: ecograf, aparat monitorizare funcții vitale aparat ultrasunet, aparat electroterapie, diadinamice, galvanice,  lampa UV, Cușca Rocher, spalier, biciclete ergometrice, aparat multifuncțional de recuperare, bare paralele, bandă de mers.

Pentru domeniul farmacologie, instituția deține un Depozit de medicamente pentru bolile cronice ale pacienților și un  Punct farmaceutic de urgență.

Brigada mobilă de la Hârja are în componență o Ambulanță proprie Tip A1/A2 cu ambulanțier și asistent medical de urgență, cât și o mașină de intervenție rapidă pentru îngrijirea socio-medicală a vârstnicilor de la domiciliu.

Terapii completare regăsite la Complexul socio-medical de la Hârja

Ergoterapia: Ferma de animale, sera de legume, brutăria și patiseria socială

Terapia ocupațională: Atelierul de broderie și țesătorie tradițională, Atelierul de lumânări decorative, Atelierul de sculptură, Atelierul de pictură pe sticlă, cor, trupa de teatru (șezători), cercul de literatură biblică și patristică, cercul de poezie și literatură.

Terapia spirituală: Sf. Liturghie săvârșită zilnic, Rugăciunile de dimineață și de seară, Taina Sf. Spovedanii, Taina Sf. Maslu, convorbiri duhovnicești, pelerinaje. 

Proiecte socio – medicale cu finanțare europeană în curs de implementare

Centru de zi pentru copii și tineret și Ambulatoriu pentru copiii diagnosticați cu boli din spectrul autist, Sindrom Down, ADHD și altele. Cele două proiecte ale Asociației „Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja” au contract de finanțare cu AFIR Iași și implementarea lor va începe în luna iulie 2019.

Foto credit: Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente

Satul românesc omagiat la Patriarhie

Satul românesc este omagiat zilele acestea la Catedrala Patriarhală prin veşmintele folosite în cultul divin public. Începând cu această duminică până joia viitoare slujitorii Catedralei Patriarhale vor purta la slujbe un set de veşminte cu…