Să nu credem că în acest text cuvânt cer înseamnă universul trupurilor cerești, căci cuvântul pământ include în sine trupurile de tot felul.
(Mt. 6, 20-21) Ci adunați-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă și nu le fură. Căci unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta.
Să nu credem că în acest text cuvânt cer înseamnă universul trupurilor cerești, căci cuvântul pământ include în sine trupurile de tot felul, căci cel care-și adună comori în cer trebuie să fie nepăsător față de lume. Astfel, cerul la care se face referire este cel despre care s-a spus: cerul cerului este al Domnului (Ps. 113, 24).
Mai mult decât atât, de vreme ce trebuie să avem comoara și inima la cele veșnice și nu la ceva trecător, cerul despre care se vorbește aici este cel spiritual, căci cerul și pământul vor trece.
(Fericitul Augustin, Predica de pe Munte 2.12.44, traducere pentru Doxologia.ro de Lucian Filip)
