Volumul „Cuviosul Anatolie Tihai, însemnări etnografice” a fost lansat miercuri la Biserica „Sfântul Nicolae”- Broșteni din Protoieria Sector 4 Capitală.
Între participanţi s-au numărat Preasfinţitul Părinte Antonie, Episcop de Bălţi, şi Radu Șerban, fostul ambasador al României în Japonia.
Episcopul Antonie a precizat că aceasta este cea de-a lucrare dedicată arhimandritului Anatolie Tihai.
„Pe lângă primul său Jurnal și lucrarea Sectele religioase, aceasta este cea de-a treia carte pe care o edităm. Aici vedem penița inspirată a acestui slujitor al Bisericii, care pe lângă faptul că a fost un mărturisitor al Ortodoxiei, a fost și un observator atent al vieții din Japonia. Tot ceea ce a fixat în cărțile sale rămâne peste ani o mărturie a ceea ce s-a întâmplat în acea perioadă în Japonia”.
„Pentru noi el este un model de propovăduire. Dacă el a reușit acolo, învățând limba japoneză, să ducă cuvântul lui Dumnezeu în spațiul respectiv, cu atât mai mult pe meleagurile autohtone, unde este mult mai ușor”, a subliniat Preasfinția Sa.
Volumul este publicat în ediție bilingvă română-engleză şi cuprinde șase articole ale arhimandritului Anatolie Tihai cu însemnările sale etnografice din spațiile în care a călătorit în efortul său misionar.
Adunarea articolelor şi traducerea lor în limba română aparțin domnului Vlad Cubreacov.
„Cuviosul Anatolie Tihai a fost o fire blândă, un om de o delicatețe sufletească rară. Poliglot, a vorbit și a avut noțiuni de 11 limbi străini, fără a-și uita vreodată limba română maternă”.
„A întreținut legături atât cu mediul bisericesc și publicistic de la Chișinău, cât și de la București, purtând, de-a lungul anilor o întinsă corespondență cu Preasfințitul Părinte Episcop Silvestru Bălănescu, bunul său prieten și coleg de la Academia movileană din Kiev”, a menţionat, în timpul evenimentului, Vlad Cubreacov.
Cuviosul Anatolie Tihai
Cuviosul Anatolie s-a născut în anul 1838 în satul Tărăsăuţi din judeţul Hotin (Bucovina). A urmat cursurile şcolii primare în oraşul Bălţi, iar apoi a absolvit Seminarul Teologic din Chişinău şi Academia Teologică din Kiev, întemeiată de Sfântul Ierarh Petru Movilă.
A trăit în Muntele Athos patru ani, unde a și fost tuns în monahism în 1865 la Mănăstirea Zografu. Acolo a învăţat limbile greacă şi bulgară, precum şi arta picturii bizantine.
Ulterior a fost trimis să-l ajute pe Părintele Nicolae (Sfântul întocmai cu apostolii Nicolae Kasatkin) în lucrarea sa misionară din Japonia, devenind cel mai bun colaborator al său.
Ieromonahul Anatolie a ajuns în Japonia în decembrie 1871, în timp ce activităţile Părintelui Nicolae erau încă concentrate în zona Hakodate, Insula Hokkaidō. A fost paroh al bisericii ortodoxe şi superior al Centrului misionar din Hakodate (1872-1878), profesor al Seminarului Teologic Ortodox din Japonia (Surugadai Kanda, Tokio), întemeietor al bisericii din Osaka (1878), conducător al Misiunii Ortodoxe Ruse în Japonia (1879-1881), profesor şi director al Şcolii de cateheţi din Osaka (1882-1889).
În 1880, Cuviosul Anatolie a fost ridicat la rangul de arhimandrit. La sfârşitul anilor 1880, sănătatea sa a început să se înrăutăţească, iar în vara anului 1890 s-a întors în Rusia, unde a trecut la cele veşnice în ziua de 28 noiembrie 1893.
Când a mers în Japonia, Cuviosul Anatolie a găsit doar 50 de creştini ortodocşi, iar când a plecat a lăsat acolo peste 20.000 de ortodocşi.
Cuviosul Anatolie Tihai s-a remarcat şi ca poliglot, cunoscând, pe lângă limba română maternă mai multe limbi străine: rusă, greacă, japoneză, bulgară, engleză şi slava bisericească, având noţiuni de franceză, germană şi chineză.
A întreprins mai multe călătorii misionare în întreg cuprinsul Japoniei, una în China (1888) și a lăsat posterității două jurnale. Primul jurnal misionar al Cuviosului Anatolie Tihai a apărut, în ediţie bilingvă româno-niponă, la Editura Episcopiei de Bălţi, în anul 2018, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Antonie.
Foto credit: Ziarul Lumina / Mircea Popa
Urmăriți-ne pe Twitter: @AgentiaBasilica
