Binecuvântări pentru credincioși

La fiecare mare praznic împărătesc și la alte evenimente bisericești importante, chiriarhii eparhiilor Bisericii noastre transmit cucernicilor preoți, cuvioșilor monahi și monahii din mănăstiri, precum și drept-credinciosului popor al lui Dumnezeu, scrisori pastorale în care explică înțelesurile duhovnicești ale acestor momente liturgice, actualizând învățătura Bisericii la nevoile și problemele sociale actuale. Pentru praznicul Învierii publicăm, în cele ce urmează, scurte pasaje din mesajele câtorva mitropoliți.

Sfintele Paști, puterea învierii morților

†Teofan

Mitropolitul Moldovei și Bucovinei

‘În noaptea Sfintelor Paști, noi, creștinii, suntem chemați să pătrundem adânc în taina acelui mormânt găsit gol a treia zi după moartea lui Hristos, în taina a ceea ce s-a petrecut atunci pentru viața lumii, pentru viața fiecărei ființe umane, pentru existența universului.

Îndrăzniți, pământenilor!, Îndrăzniți, muritorilor! sunt cuvinte prin care Biserica ne cheamă să îndrăznim a cunoaște, a recunoaște, a primi adevărul că moartea a fost golită de conținutul ei distrugător prin moartea și Învierea lui Hristos. Imnele rostite la sfintele slujbe în aceste zile dau mărturie în acest sens: Puterea morții și stricăciunea ai stricat-o cu moartea Ta cea de viață aducătoare, Stăpâne, și tuturor ai izvorât viața veșnică și oamenilor celor muritori înviere le-ai dăruit; Hristos, Mântuitorul nostru, (…) stăpânirea morții a zdrobit, prin moartea Sa, împărăția morții a surpat și ne-a scos pe noi din întuneric și din umbra morții.

Recunoaștem în aceste cuvinte mărturisirea adevărului că Învierea lui Hristos are drept scop învierea omului. Învierea lui Hristos este învierea omului.’

Moarte și înviere împreună cu Hristos

†Laurențiu

Mitropolitul Ardealului

‘Bucuria pascală este bucuria biruinței Mântuitorului asupra diavolului, asupra păcatului și asupra morții, asupra celor trei tirani care chinuiau viața noastră și care ne despărțeau de dragostea lui Dumnezeu. Această stricăciune, această alterare a firii omenești vrând Ziditorul atoate să o îndrepte, a luat firea noastră cu toate slăbiciunile ei și a curățit-o, a sfințit-o și a îndumnezeit-o prin Moartea, Învierea și Înălțarea Sa. Jertfa Mântuitorului a fost gestul suprem de iubire al lui Dumnezeu pentru noi, căci ea nu a fost o simplă plată pentru păcat, ci a dus la transformarea ontologică a firii omenești, la restaurarea, sfințirea și umplerea ei de Sfântul Duh.’

Bucuria Paștilor împreună cu cei lipsiți de mângâiere

†Andrei

Mitropolitul Clujului, Albei, Cișanei și Maramureșului

‘În preajma celei mai mari sărbători creștine, Sărbătoarea Paștilor, ne adresăm tuturor creștinilor din Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, tuturor oamenilor din România și din lume, folosindu-ne de cuvintele Sfântului Apostol Pavel: ‘Binecuvântat este Dumnezeu și Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Părintele îndurărilor și Dumnezeul a toată mângâierea, Cel ce ne mângâie pe noi în tot necazul nostru, ca să putem să mângâiem și noi pe cei care se află în tot necazul, prin mângâierea cu care noi înșine suntem mângâiați de Dumnezeu’ (2 Corinteni 1, 3-4).

Și nu-s puțini oamenii care se află în necazuri. Copii fără părinți sau cu părinți plecați la muncă în străinătate; bătrâni bolnavi și singuri, cu o pensie de mizerie; familii ajunse la pragul sărăciei, care nu le mai îngăduie o viață decentă, și multe alte categorii de oropsiți ai sorții.

Și care-i mângâierea cu care noi suntem mângâiați de Dumnezeu și cu care-i mângâiem și pe ei? Mângâierea constă în certitudinea că ‘Hristos a înviat din morți, fiind începătură a învierii celor adormiți’ (1 Corinteni 15, 20). Mângâierea constă în certitudinea că, la vremea potrivită, și noi vom învia. De fapt, ‘Dumnezeu n-a făcut moartea și nu se bucură de pieirea celor vii’, ne spune înțeleptul Solomon (Înțelepciune 1, 13). Moartea este un accident. Ea a intrat în lume datorită păcatului. Iar păcatul a tras după sine tot cortegiul de nenorociri care duc la moarte: suferința, boala, neputința și toate necazurile legate de acestea.

Până la Parusie însă, aceste realități persistând în lume, noi suntem chemați să le ameliorăm atâta cât putem. În preajma sărbătorilor Paștilor să ne gândim și la cei ce suferă, la cei ce sunt în nevoi, la cei lipsiți de mângâiere și așteaptă mângâierea noastră.’

Bucuria viețuirii în comuniune intimă cu Sfânta Treime

†Irineu

Mitropolitul Olteniei

‘Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu înomenit, este cu adevărat Lumina și Viața noastră. Ca Fiu al lui Dumnezeu, Care iubește pe Tatăl și pe Duhul Sfânt, El ne iubește desăvârșit și pe noi, fiind iubirea și bunătatea deschise tuturor. Prin Întrupare, El S-a arătat ca lumină deplină omului, iar prin Înviere, El ne descoperă bucuria viețuirii în comuniune intimă cu Sfânta Treime, ca să trăim fericirea veșnică în lumină. Iubirea Lui, văzută ca Lumină, ne arată că lumea poate deveni locul de comunicare cu El, cum zice Domnul: ‘Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții’ (Ioan 8, 12). În acest caz, Mântuitorul Hristos, ca Lumină a lumii și a vieții, ne descoperă valoarea reală a pregătirii noastre pentru viața veșnică prin Sfintele Taine. Ca Fiu al Tatălui și Creator al luminii, El a venit în lume de deasupra luminii ca să ne scape de moarte și întuneric. El nu este o lumină pământească mărginită, ci Lumina cea adevărată care Se naște din Lumina Tatălui, cum spunem în Crez ‘Lumină din Lumină’.’

Împodobirea cu faptele cele bune pentru praznicul cel luminos al Învierii

†Nicolae

Mitropolitul Banatului

‘Precum primăvara după amorțeala din timpul iernii cheamă la viață verdeața și florile care împodobesc câmpiile, pădurile și livezile, tot așa și sufletul nostru la praznicul cel luminos al Învierii Domnului să se împodobească cu fapte bune, plăcute lui Dumnezeu, cu virtuțile credinței, nădejdii și dragostei, cu bunătate, smerenie, dreptate, adevăr și milă spre a dovedi că suntem și ‘umblăm ca fii ai luminii’ (Efeseni 5, 8). Numai cel ce-și îndreaptă sufletul cu iubire la suferința aproapelui său îmbracă pe cel gol, hrănește pe cel flămând, cercetează pe cel bolnav, numai cel care dorește pacea și bunăvoirea între oameni, numai acela este adevăratul credincios, care împlinește voia lui Dumnezeu și care ‘umblă în iubire’.’

Sărbătoarea vieții și a bucuriei creștine

†Serafim

Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord

‘Prin Învierea Domnului a venit mântuirea a toată lumea, adică liberarea de sub puterea diavolului, liberarea de păcat și de consecințele lui nefaste, care ne transformă adeseori viața în iad. Or, noi toți dorim Raiul. Fiecare ne putem întreba: ce este Raiul, unde este Raiul, cum să ajungem în Rai? Bucuria, pacea și lumina pe care le trăim aici și acum sunt clipe de Rai. Pentru că Raiul este tocmai bucuria trăirii cu Hristos Cel înviat. ‘Astăzi, toate s-au umplut de lumină: și cerul și pământul și cele dedesubt’ ca și inimile noastre în care se concentrează toată creația lui Dumnezeu! Niciodată nu trăim clipe mai înălțătoare decât în noaptea de Paști. În inima celui care simte pe Hristos înviat, acolo este Raiul. Iar în inima din care lipsește Hristos este iadul, întunericul, golul, deznădejdea, patimile… Hristos Domnul a redeschis prin Învierea Sa porțile Raiului, care aici pe pământ este Biserica. Datoria noastră este să facem din viața noastră un Paște continuu, un rai permanent. Cu alte cuvinte, să ne bucurăm de viață și să-I mulțumim Domnului pentru toate, să trăim în pace și armonie cu cei din familie, cu rudeniile, cu vecinii, cu semenii noștri la lucru și oriunde ne-am afla. Că acolo unde este pace și armonie, acolo este Raiul.’ (Articol publicat în „Ziarul Lumina”, Ediția din data de 22 aprilie 2011)

Comentarii Facebook


Știri recente