Biblioteca Sfântului Sinod găzduiește luni și marți prima conferință din cadrul proiectului TYPARABIC, intitulată: „For and against. Attitudes towards printing in the Ottoman capital in the 16th-18th centuries” („Pro și contra: atitudini față de cuvântul tipărit în capitala Imperiului Otoman din secolele XVI – XVIII”).
Marți, în a doua zi a acestei conferințe științifice, Arhim. Policarp Chițulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, va prezenta comunicarea „The text of the Greek and Arabic Liturgikon of 1701. A comparative analysis” („Textele Liturgikon-ului din 1701în greacă și arabă. O analiză comparativă”).
„Chiar dacă popoarele creștine au fiecare tradiții proprii, Liturghia le-a conferit unitate, lăsând totodată loc liber pentru prezența diverselor influențe specifice în ritualul slujbei”, scrie părintele arhimandrit în rezumatul lucrării. „Inventarea tiparului a contribuit la unificarea textelor liturgice bizantine ale popoarelor de limbă greacă, română, arabă, georgiană și slavă.”
„Tipărirea, în 1701, la Mănăstirea Snagov de lângă București, a Liturgikon-ului în greacă și arabă, la inițiativa lui Antim Ivireanul, viitor Mitropolit al Ungrovlahiei, cu susținere financiară substanțială din partea domnitorului Constantin Brâncoveanu, mare patron al artelor și culturii, a deschis o epocă nouă în ceea ce privește Liturghia în limba arabă”, continuă directorul Bibliotecii Sfântului Sinod.
Autorul lucrării a descoperit asemănări neașteptate între textele tipărite de Sf. Antim Ivireanul în greacă, arabă și română.
„Aceasta ne ajută să înțelegem măsura în care Liturghia în limba arabă a fost influențată de versiunea grecească pe care Antim Ivireanul a pregătit-o și folosit-o în Țara Românească, inclusiv traducerea românească tipărită în 1706”, mai precizează Arhim. Policarp Chițulescu în rezumatul lucrării.
Lucrarea discută și măsura în care textele liturgice pregătite și tipărite în Țara Românească au devenit predominante până în ziua de astăzi în comunitățile creștin-ortodoxe de limbă arabă.
Pentru această lucrare, autorul a făcut o cercetare în Grecia, demers care a condus la descoperirea unor exemplare rare nestudiate până în prezent și cu un parcurs interesant înainte de ajunge în fondurile bibliotecilor vizitate.
Proiectul TYPARABIC este dedicat tipăriturilor timpurii pentru creștinii de limbă arabă și, din acest punct de vedere, transferurilor culturale între Europa de Est și Orientul Apropiat Otoman în secolul al XVIII-lea.
Proiectul se desfășoară sub egida European Research Council, instituție UE dedicată cercetării, și a Academiei Române și este găzduit de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.
Programul integral al primei conferințe din proiect și rezumatele comunicărilor sunt disponibile în limba engleză pe site-ul Bibliotecii Sfântului Sinod.
Foto credit: Facebook / Typarabic
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
