Biblioteca Academiei Române a prezentat vineri moștenirea Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul printr-o expoziție cu peste 55 de tipărituri și manuscrise care ilustrează contribuția sa la viața bisericească și culturală.
Manifestarea culturală, intitulată „Popoare diferite cu un singur Crez: Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul ca tipograf, traducător și unificator cultural”, a fost organizată în colaborare cu Biblioteca Sfântului Sinod.
Publicul poate vedea volume vechi tipărite în română, greacă, georgiană, arabă și slavonă, provenite din mai multe centre tipografice în care s-a desfășurat activitatea sfântul ierarh. Printre exponate se află și patru manuscrise românești importante, între care Mănăstire Antim, precum și o Evanghelie greco-arabă.
Carmen Albu, bibliograf în cadrul Serviciului Manuscrise, Carte rară al Bibliotecii Academiei Române, a explicat că selecția urmărește să evidențieze atât activitatea tipografică, cât și dimensiunea pastorală și culturală a ierarhului.
„Am ales să expunem vechi tipărituri și manuscrise ale Mitropolitului Antim Ivireanul, personalitate marcantă a vieții bisericești și culturale românești și universale”, a spus bibliograful.
„A unit lumi îndepărtate sub același crez”
Părintele arhimandrit Policarp Chițulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, a evidențiat dimensiunea unificatoare a activității Sfântului Antim, care, originar din Georgia, a desfășurat în Țările Române o amplă lucrare în folosul comunităților ortodoxe,
„Titlul pe care l-am ales pentru acest eveniment reflectă pilonul principal al activității și al vieții Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul. Caracterizează geniul său și anume acela de a uni lumi îndepărtate sub același crez ortodox”.
Arhimandritul a arătat că tipăriturile nu au fost realizate doar ca opere culturale, ci au avut un scop concret: sprijinirea credincioșilor care nu aveau acces la cărți de cult și de învățătură în propriile limbi.
„Sfântul Antim a reușit, cu suport financiar românesc, să sprijine pe greci, pe creștinii vorbitori de limbă slavă, pe georgieni și pe românii din Transilvania”.
O operă care rămâne actuală
Directorul Bibliotecii Sfântului Sinod a subliniat că personalitatea mitropolitului muntean continuă să ofere teme de cercetare pentru mai multe domenii.
„Personalitatea Sfântului Antim este încă o sursă plină de sevă pentru istorici, teologi, filozofi, lingviști, literați, pentru că nu cunoaștem în întregime și nu s-a analizat în profunzime complet opera Sfântului Antim”.
Totodată, părintele Policarp Chițulescu a evidențiat rolul ierarhului în dezvoltarea limbii române literare și în consolidarea folosirii limbii române în cult: „Are marele merit de a ne fi racordat la Ortodoxia bizantină”.
Expoziția poate fi vizitată până la 30 septembrie 2026, de luni până vineri, între orele 09:00 și 14:00, iar accesul publicului este gratuit.
Mai multe imagini de la vernisajul expoziției sunt disponibile în secțiunea Galerii foto.
