Înainte de anul 1930 părintele Valerie Neculăeasa a fost numit stareț la Mănăstirea Râșca și apoi la Vorona (1932-1934), iar între anii 1934 și 1938, a funcționat ca stareț al istoricei Mănăstiri Slatina, chinovie pe care o frecventa încă din copilărie alături de părinții săi și unde era de fapt obârșia vocației sale monahale. Aici a dovedit înțelepciune și dragoste pentru cele sfinte, povățuind cu atenție și îngăduință soborul de călugări care i-a fost încredințat, făcând înnoiri semnificative mănăstirii și organizând viața de obște. La 12 februarie 1934 a primit hirotesia în duhovnic și rangul de protosinghel.
În timpul stăreției sale la Slatina a inițiat apariția revistei Iubiți Biserica, foaie de zidire sufletească pentru popor care era răspândită în tot ținutul. La 10 mai 1938, mitropolitul Moldovei Nicodim Munteanu i-a acordat rangul de arhimandrit, în urma aprobării date de către Sfântul Sinod.
Între anii 1938 și 1942 a slujit ca preot la Catedrala Încoronării de la Alba Iulia, fiindu-i ucenic episcopului armatei, dr. Partenie Ciopron.
Mai multe detalii în Ziarul Lumina.
