Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu a avut loc duminică la Biserica „Sf. Gheorghe” – Nou din Capitală. Bisericile ctitorite și ajutate de sfântă au primit icoane cu un fragment din cinstitele sale moaște.
Între acestea se numără Biserica „Sf. Nicolae” Dintr-o zi din Capitală, Mănăstirile vâlcene Hurezi, Surpatele și Dintr-un lemn, Mănăstirea Berivoi (jud. Brașov) și Mănăstirea Viforâta (jud. Dâmbovița).
Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de arhierei format din Arhiepiscopul Casian al Dunării de Jos, Episcopii vicari patriarhali Varlaam Ploieșteanul și Paisie Sinaitul, Episcopul vicar Timotei Prahoveanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor și Episcopul vicar Ilarion Făgărășanul al Arhiepiscopiei Sibiului.
Tomos sinodal
Actul oficial de proclamare a fost prezentat credincioșilor de Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.
„Sfânta Maria Brâncoveanu a îndurat închisoarea, disprețul, foamea și lipsurile, dar nu a căzut în deznădejde, ci s-a întărit prin rugăciune și nădejde în Dumnezeu”, se arată în tomosul de proclamare.
În act sunt prezentate încercările nenumărate prin care a trecut Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu după martirizarea soțului și a fiilor ei, în 1714.
„Abia în anul 1716, Doamna Maria s-a putut întoarce în Muntenia, fiind ajutată de domnitorul Ioan Mavrocordat. În taină și cu mare evlavie a adus moaștele Sfinților Brâncoveni din insula Halki, unde fuseseră îngropate de câțiva creștini râvnitori, și le-a așezat în Biserica Sfântul Gheorghe – Nou din București, ctitoria lor, iar deasupra mormântului a pus o candelă care până astăzi arde spre pomenirea Sfântului Voievod Martir”.
Printre altele, tomosul prevede: „Pentru ca evlavia drept-măritorilor creștini să sporească prin cinstirea și chemarea în rugăciune a Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu, ea să fie și ocrotitoare a unor biserici noi sau reînnoite”.
Model de credință, răbdare și dărnicie
În continuare, Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul a prezentat mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu – model de credință, răbdare și dărnicie”.
„În viața acestei sfinte femei vedem chipul luminos de soție și mamă credincioasă, modelul de răbdare martirică în suferință și exemplul de iubire darnică față de Biserică și popor. Astfel, la Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu observăm că iubirea față de Dumnezeu a întărit-o ca să poată purta cu credință o durere fără seamăn, devenind temeiul speranței pentru fiicele și ginerii ei”, a subliniat Preafericirea Sa.
Patriarhul României a evidențiat grija pe care sfânta a arătat-o pentru educarea în spiritul creștin a celor 11 copii pe care i-a dăruit Dumnezeu.
„Împreună cu soțul ei, a adus la curtea domnească dascăli de mare valoare, cărturari care predau la vestita academie domnească de pe lângă Mănăstirea Sfântul Sava, astfel încât fiii și fiicele ei să deprindă cunoașterea limbilor clasice și o cultură laică și teologică profundă”.
Sfânta Maria Brâncoveanu
Sfânta, soția Domnitorului Constantin Brâncoveanu, s-a născut în a doua jumătate a veacului al 17-lea în familia postelnicului Neagu din Negoești, fiind nepoata domnitorului Antonie Vodă din Popești.
După martirizarea soțului ei și a celor patru fii la Istanbul, a îndurat temnița și exilul, dar în taină și cu mare evlavie a adus moaștele Sfinților Brâncoveni din insula Halki, unde fuseseră îngropate de câțiva creștini râvnitori, și le-a așezat în Biserica „Sfântul Gheorghe” – Nou din București, ctitoria lor.
În anii din urmă ai vieții, Doamna Maria Brâncoveanu și-a îndreptat pașii spre ctitoria sa, Mănăstirea Surpatele, unde a rămas vreme îndelungată în rugăciune, post și milostenie. De acolo mergea adesea la Mănăstirea Dintr-un lemn, la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
Cărarea pe care mergea Sfânta Maria Brâncoveanu a fost numită de popor „Drumul Doamnei” sau „Drumul lacrimilor”, întrucât acel drum a fost presărat cu lacrimile Doamnei îndurerate de pierderea fiilor și a soțului ei.
A trecut la Domnul în luna decembrie a anului 1729, fiind înmormântată cu cinste în Biserica „Sfântul Gheorghe” – Nou din București.
Canonizarea Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu a avut loc în anul 2025, alături de alte 15 sfinte femei românce. Sfânta a fost rânduită în calendar în data de 16 august, când este și sărbătoarea soțului ei, a celor patru fii ai lor și a sfetnicului Ianache.
Fotografii de la proclamarea locală vor fi disponibile în secțiunea foto.
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
