Romfilatelia și Poșta Română au lansat emisiunea de mărci poștale „Aurul dacilor. Reîntregirea tezaurului istoric”, dedicată Coifului de la Coțofenești, una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului național.
Seria filatelică, pusă în circulație în data de 28 iulie, cuprinde o marcă poștală, o coliță dantelată, o carte poștală maximă, un plic „Prima zi” și o mapă în ediție limitată. Grafica a fost realizată de artistul Mircea Cantor.
Colița emisiunii reproduce imaginile reale ale Coifului de la Coțofenești și ale celor două brățări dacice aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, care au fost furate în ianuarie 2025 de la Muzeul Drents din Assen, Olanda.
Artefactele au revenit în țară la începutul lunii aprilie 2026, după ce au fost recuperate de autoritățile olandeze.
Coiful de la Coțofenești și brățările dacice
Considerat cel mai cunoscut artefact arheologic descoperit pe teritoriul României, Coiful de la Coțofenești a intrat în patrimoniul statului în anul 1929, după ce a fost donat Ministerului Instrucțiunii Publice și Cultelor. Datat în secolul al 4-lea î.Hr., este împodobit cu motive specifice artei tracice.
Descoperirea sa a fost făcută întâmplător în apropierea localității Coțofenești din județul Prahova, iar cercetările arheologice au permis reconstituirea împrejurărilor în care piesa a ieșit la lumină.
Specialiștii au explicat că piesa nu a avut un rol militar, ci unul ceremonial. Fragilitatea sa, dimensiunile reduse și contextul în care a fost descoperit susțin ipoteza că a fost depusă ca ofrandă cu semnificație religioasă.
Emisiunea filatelică include și două dintre celebrele brățări plurispiralice din aur, descoperite în zona Sarmizegetusa Regia. Cercetările desfășurate în ultimele două decenii au identificat peste 24 de astfel de artefacte provenite din mai multe tezaure, dintre care statul român a recuperat 14.
Realizate din aur aluvionar extras din Munții Orăștiei, cele două piese impresionează atât prin dimensiuni, cât și prin ornamentația lor. Analizele efectuate de specialiști arată că nu au fost purtate, ci au fost depuse ca ofrande în apropierea sanctuarelor dacice.
Foto credit: Romfilatelia
