Academicianul Ioan-Aurel Pop a evidențiat contribuția cărților bisericești la dezvoltarea limbii române, joi, în cadrul Chindiilor Culturale de la Mănăstirea suceveană Moldovița.
Invitatul special al ediției din acest an a susținut prelegerea „Limba vechilor cazanii sau despre comunicarea religioasă în Evul Mediu”, unde a explicat rolul predicii, al traducerilor și al vechilor tipărituri religioase în dezvoltarea limbii române de cultură și în transmiterea credinței către popor.
Academicianul a evocat contribuția unor personalități fundamentale ale culturii române vechi, precum diaconul Coresi și Sfinții Mitropoliți Varlaam și Dosoftei, ale căror lucrări au făcut accesibil mesajul Evangheliei în limba poporului și au consolidat unitatea de limbă și de credință a românilor.
Un loc aparte l-a ocupat „Cartea românească de învățătură”, cunoscută drept „Cazania lui Varlaam”, pe care acad. Ioan-Aurel Pop a prezentat-o drept o mărturie a unității spirituale și culturale a românilor, dincolo de granițele politice ale epocii.
Academicianul i-a îndemnat pe participanți să transmită generațiilor viitoare limba română, pe care a numit-o „cea mai importantă creație spirituală a poporului român”, și să o păstreze „frumoasă, caldă, curată și strălucitoare”.
Evenimente artistice la Chindiile Culturale
Conferința a fost urmată de recitalul „Cântec vechi din Țara de Sus”, susținut de arhidiaconul Ieremia Sărmaș, slujitor al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava.
Evenimentul a inclus și expoziția națională itinerantă de caligrame „Cuvânt ce (se) poartă frumos”, care reunește peste 452 de lucrări realizate de 567 de elevi din mai multe județe ale țării și din municipiul București.
Proiectul Chindii Culturale este organizat de Mănăstirea Moldovița, Inspectoratul Școlar Județean Suceava, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, prin Sectorul Cultural și Sectorul Media și Comunicare, precum și de Societatea Femeilor Ortodoxe „Maria de Mangop”.
Foto credit: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților
