Secția de Îngrijiri Paliative a Spitalului de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov s-a mutat anul trecut într-un sediu nou, cu toate dotările necesare. Deși încă nu funcționează la capacitate maximă, în așteptarea deblocării posturilor de medici și asistenți medicali, listele de pacienți în așteptare sunt de ordinul zecilor.
Secția a fost înființată în 2018, iar în perioada pandemiei a fost transformată în Secție Covid, după care a revenit la scopul inițial: serviciile de paliație.
„De vreo câțiva ani avem foarte multe cazuri care au nevoie de paliație. Și la vârste din ce în ce mai tinere”, relatează Părintele Bogdan Brânzea, preotul de caritate al spitalului, care lucrează și ca asistent medical pe secția de Îngrijiri Paliative. „Adresabilitatea la nivelul secției e din ce în ce mai mare: cazuri neoplazice, demențe.”
Condiții bune, personal insuficient
Preotul, care a slujit și în pandemie ca preot de caritate al spitalului și ca asistent medical pe secție, slujește la această instituție medicală din 2011 și nu are de gând să se mute în altă parte. „Am venit de pe Dealul Stejărișului în mijlocul Brașovului. Condițiile sunt foarte bune. Singura problemă este doar că nu funcționăm la capacitatea maximă”, spune el.
Aproape toți pacienții secției sunt imobilizați în urma progresiei bolilor de care suferă. Uneori mai merg acasă, în familie, dar se reîntorc când li se agravează starea.
Principala nevoie a pacienților
Un pacient de religie musulmană i-a mărturisit preotului că abia aștepta să revină pe secție, unde nu se simte singur în suferință.
„Au nevoie să fie ascultați. Aceasta este prima și cea mai mare lucrare pe care o desfășurăm: să le ascultăm suferința, angoasele, anxietățile, problemele pe care le au. Să fie ascultați în primul și în primul rând”, spune Părintele Bogdan Brânzea.
„Chiar dacă sunt de altă religie, să știți că prețuiesc foarte mult serviciile spirituale pe care le oferă preotul de caritate. Aici faci misionarism prin simpla prezență în mijlocul pacienților, pentru că mulți sunt depășiți medical. Facem doar un control al durerii.”
De aceea, pacienții acestei secții au cea mai mare nevoie de preot, care devine sprijin moral pentru ei.
O mare familie
Totodată, capela cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, mutată din vechea locație de pe Dealul Stejăriș în incinta noii secții din Brașov, este frecventată și de numeroase cadre medicale. „Suntem ca o familie aici”, spune clericul, care mărturisește că un aspect foarte important este relația deosebită pe care o are cu colegii cadre medicale și cu conducerea spitalului.
„Sunt oameni apropiați de Biserică, sunt oameni cu frică de Dumnezeu și sunt animați de dorința de a-i ajuta pe pacienți, de a-i sprijini din toate punctele de vedere. Abordarea în paliație e una de tip holistic”, explică preotul de caritate.
Crăciunul pe patul de spital
Lucrarea pe care o face în spital nu implică doar serviciile oferite în calitate de asistent medical sau în calitate de preot, ci și implicarea comunității în sprijinul pacienților.
De exemplu, un grup de tineri colindători le-a adus lacrimi în ochi de Crăciun unor pacienți: „Oameni paralizați în pat ne mulțumeau și ziceau că de ani de zile la ei n-a mai venit Moșul”, spune Părintele Bogdan Brânzea.
De asemenea, tot mai mulți credincioși aleg să facă pomenirile pentru cei adormiți din familiile lor la capela spitalului, pentru a distribui produse alimentare pacienților.
Cerere tot mai mare de servicii de paliație
Preotul spune că în zona Brașovului mai există două instituții care oferă servicii similare (Hospice Casa Speranței și Spitalul Municipal Codlea), dar ar trebui înființate mai multe centre sau măcar extinse capacitățile existente.
În ultimul an, în secție au fost internați peste 100 de pacienți. Cel mai tânăr a avut 19 ani, iar cel mai vârstnic 97 de ani. Dacă ar fi personal suficient, capacitatea ar fi de 29 de pacienți îngrijiți simultan în loc de 9, câți sunt gestionați în prezent.
Managerul unității, dr. Dan Moraru, a declarat recent pentru Radio România că lucrătorii secției își doresc foarte mult ca personalul să devină suficient pentru a îngriji cât mai mulți pacienți.
Vezi și:
- „Părinte, să-mi dați o poză cu dumneavoastră, că nu v-am văzut niciodată fără combinezon!”
- Pr. Bogdan Brânzea, cleric și asistent medical într-un spital Covid: E atât de multă suferinţă în aceste locuri
Sursa foto: Arhiva personală
