Un sobor de clerici condus de Preasfințitul Părinte Antonie, Episcop de Bălți, a oficiat vinerea trecută o slujbă în memoria zecilor de mii de basarabeni și nord-bucovineni deportați de ocupanții sovietici în perioada 1941-1951. Evenimentul a marcat 85 de ani de la începutul primului val de deportări.
Din cauza condițiilor meteo, rugăciunea a fost oficiată într-un vagon de marfă din Gara Bălți, care găzduiește exponate și mărturii despre tragedia victimelor, similar vagoanelor în care au fost urcați zeci de mii de români băștinași – inclusiv femei și copii, cu destinația Siberia sau Kazahstan.
„Vagonul Durerii” face parte dintr-o expoziție itinerantă care a ajuns și în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău în anii trecuți.
La eveniment au luat cuvântul reprezentanți ai autorităților și ai societății civile, precum și descendenți ai deportaților și persoane care au cunoscut direct drama acestor familii.
Ierarhul a subliniat importanța păstrării memoriei
Preasfințitul Părinte Antonie a subliniat importanța rugăciunii și a asumării adevărului istoric, arătând că memoria victimelor deportărilor reprezintă o parte esențială a conștiinței naționale românești.
Suferințele îndurate de basarabeni în anii ocupației sovietice nu trebuie uitate, iar generațiile tinere au nevoie să cunoască aceste pagini dramatice ale trecutului pentru a înțelege prețul libertății și al demnității umane, a subliniat ierarhul.
„Scopul a fost de a nimici duhul național și de a aduce aici alte persoane, cu alte gândiri, cu alte opinii”, a explicat, pentru Nord News, Nicolae Uncuță, vicepreședintele Asociației Republicane a Victimelor Represiunilor Politice din Republica Moldova.
„Acum li se spune că pe vremea sovietică era foarte bine. Există lideri de partid care le spun oamenilor astfel de prostii. Iar oamenii sunt induși în eroare. Mulți nici măcar nu știu, așa că trebuie să le povestim noi înșine despre asta. Tatăl meu nu mi-a povestit aproape nimic. Dar am auzit câte ceva de la mama. Lui îi era frică”, a declarat Pentelie Nistor, descendent al unei familii deportate.
Manifestările comemorative au început în seara anterioară, când au fost aprinse lumânări în apropierea Monumentului Victimelor Regimului Totalitar Comunist de la Gara din Bălți.
Trei valuri de deportări
Primul val al deportărilor, declanșat în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, a vizat în special elita intelectuală, administrativă și spirituală a Basarabiei. În anii care au urmat, autoritățile sovietice au organizat alte două valuri de deportări, în iulie 1949 și martie-aprilie 1951.
Românii au fost naționalitatea cu cei mai numeroși deportați: peste 70.000 de persoane considerate indezirabile de regimul sovietic, deși nu avuseseră activitate politică sau infracțională, ba dimpotrivă, mulți erau gospodari fruntași în comunitățile lor.
Mărturii de la victimele deportărilor
Cărți-mărturie despre deportarea românilor din Basarabia și Bucovina de Nord:
- Ion Moraru, „Pustiirea. Treptele infernului. Fata cu miros de busuioc”, Editura Nicodim Caligraful, 2018, Mănăstirea Putna (descărcabilă integral online);
- „20 de ani în Siberia” de Anița Nandriș-Cudla se poate cumpăra de aici;
- Cărțile din colecția „Destin bucovinean”, Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna (descărcabilă integral online).
Vezi și:
Foto credit: Facebook / Episcopia de Bălți
