În urmă cu 37 de ani, pleca din această lume Patriarhul Iustin Moisescu, al patrulea patriarh al României.
Patriarhul Iustin a fost comemorat duminică la Catedrala Patriarhală alături de Patriarhul Teoctist.
Episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul a oficiat slujba de pomenire la mormintele celor doi patriarhi despre care a afirmat că „au păstorit Biserica lui Hristos din România în vremuri grele, când aceasta a avut de suferit ostilitatea regimului comunist ateu”.
Patriarhul Iustin Moisescu s-a născut în data de 5 martie 1910, în Cândești, județul Argeș.
A studiat la Seminarul orfanilor de război din Câmpulung-Muscel (1922-1930) și la Facultatea de Teologie din Atena (1930-1934), cu specializare la Facultatea de Teologie Romano-Catolică din Strasbourg (1934-1936) și din nou la cea din Atena (1936-1937), unde a obținut doctoratul, în 1937, cu teza „Evagrie din Pont. Viața, scrierile și învățătura” (în limba greacă, Atena, 1937, 155 p.).
A fost profesor de Limba latină la Seminarul „Nifon” din București (1937-1938), profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din Varșovia (1938-1939), profesor agregat (1940), apoi titular (1942) de Exegeza Noului Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuți-Suceava, transferat în 1946 la aceeași catedră la Facultatea de Teologie din București (din 1948 Institut Teologic Universitar).
În 1956, a fost hirotonit preot necăsătorit și, în același an, a fost ales Arhiepiscop al Sibiului și Mitropolit al Ardealului. A fost hirotonit arhiereu în ziua de 15 martie și întronizat trei zile mai târziu.
În 10 ianuarie 1957 a fost ales Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei, unde a păstorit timp de 20 de ani.
La 12 iunie 1977 a fost ales Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungrovlahiei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Întronizarea a avut loc la 19 iunie 1977, păstorind Biserica Ortodoxă Română până la moartea sa în 31 iulie 1986.
În întreaga sa activitate, acesta s-a distins ca unul dintre cei mai învățați ierarhi pe care i-a avut Biserica Ortodoxă Română. Cu studii strălucite la Atena și Strasbourg, cu o activitate profesorală de mare ținută în țară dar și în Polonia, a înțeles de timpuriu importanța dialogului între Biserici.
În calitate de Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române a acordat o atenție deosebită activității editoriale. De pildă, a inițiat marea colecție intitulată „Părinți și scriitori bisericești”, proiectată în 90 de volume, precum și colecția „Arta creștină în România”, în 6 volume.
Prin bogata sa activitate culturală, ecumenică și pastorală, patriarhul Iustin își înscrie numele în rândul ierarhilor de mare prestigiu ai întregii Ortodoxii.
Foto credit: Ziarul Lumina
