Ziua de 23 august a fost instituită de Parlamentul European ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului în 2009, la 70 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă.
În România, ziua de 23 august a fost declarată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului prin Legea nr. 198/2011. Prin aceeași lege a fost declarată și ziua de 21 decembrie ca Zi a Memoriei Victimelor Comunismului în România.
Pactul Ribbentrop-Molotov conţinea un protocol care împărțea teritorii din Europa Centrală și de Est între cele două puteri, afectând astfel mai multe state: România, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia şi Finlanda.
Acest pact a fost descris de preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, în anul 2010, drept „complotul celor două cele mai grave forme de totalitarism din istoria umanităţii”.
În 2011, a fost adoptată Declaraţia de la Varşovia, prin care statele semnatare s-au angajat să amintească mereu despre consecinţele devastatoare ale regimurilor totalitare, marcându-se cu acest prilej pentru prima dată Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Stalinismului şi Nazismului.
Ziua este recunoscută oficial și în Canada şi Statele Unite, unde este cunoscută sub numele de Black Ribbon Day („Ziua Panglicii Negre”).
Pentru România, semnarea la 23 august 1939 a Pactului Ribbentrop-Molotov a reprezentat ruperea teritorială din 1940 şi începutul unor lungi perioade de prigoniri, deportări, torturi, foamete şi crime la care au fost supuși românii – mai întâi pentru cei din Basarabia și Bucovina de Nord, intrați sub ocupație sovietică în 1940.
Dar ziua de 23 august are mai multe semnificații pentru români, aceasta fiind și zi națională a României în perioada regimului comunist.
Regimul comunist instituise ziua națională în această dată pentru a marca începutul eliberării României de trupele naziste (23 august 1944) și punând accentul pe lupta și sacrificiul Armatei Române.
Totuși, comuniștii eliminaseră cu totul rolul istoric al Regelui Mihai din acea zi. Regele Mihai a decis în 23 august 1944 demiterea și arestarea Mareșalului Ion Antonescu, cel care făcuse ca România să se alăture Germaniei în război, cu gândul de a recupera Basarabia și Transilvania, smulse din trupul țării în urma Pactul Ribbentrop-Molotov, respectiv a Dictatului de la Viena.
Prin decretarea întoarcerii armelor împotriva Germaniei Naziste, Regele Mihai a scurtat războiul cu șase luni în Europa.
În 2019, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov, invitând statele membre UE „să analizeze clar crimele și agresiunile săvârșite de regimurile comuniste totalitare, precum și crimele și agresiunile regimurilor naziste”.
Sursa foto: Historia.ro (semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov)
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
