În Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor, Episcopul Ieronim al Daciei Felix amintește în Pastorala de Paști că, „prin fiecare minune săvârșită și învățătură rostită, Mântuitorul Iisus Hristos se revelează lumii ca Izvor al vieții și al sănătății”.

„El Însuși este Viața și tot El este Cel care dăruiește iertare și vindecare tuturor celor care Îl caută și care Îi cer mântuirea. În limba ebraică, termenul mântuire înseamnă vindecare, eliberare, a scăpa dintr-o boală sau a fi eliberat din moarte”, scrie ierarhul.

„Prin Învierea Sa din morți, Hristos ne descoperă, în mod concret și nemijlocit, strălucirea și posibilitatea vieții veșnice. Ce poate fi mai frumos ca viața?”

„De aceea, Slava Învierii Mântuitorului Hristos umple Sfânta Biserică de bucuria duhovnicească a victoriei asupra morții, acest eveniment care străbate istoria devenind totodată temelia și izvorul vieții veșnice pentru fiecare creștin. În lumina Învierii lui Hristos, moartea devine poartă către viața veșnică, către Împărăția Cerurilor”, transmite Preasfințitul Părinte Ieronim.

„Așadar, în această «aleasă și sfântă Zi», invitația de «a primi lumină» se constituie în chemarea de a primi vindecarea din partea lui Hristos și a înainta către viața veșnică.”

„În mod deloc întâmplător, întreaga perioadă care precedă Praznicul Învierii este una orientată către vindecarea și înzdrăvenirea omului”, adaugă ierarhul.

Postul Mare ca proces tămăduitor

„Postul trupesc și sufletesc ne ajută să ne curățim de patimi și să ne întărim duhovnicește; prin Sfânta Spovedanie primim iertarea sau vindecarea de păcatele făcute; nu în cele din urmă, în fața Sfântului Altar, prin Taina Sfintei Euharistii, murim păcatului și ne împărtășim de Însuși Izvorul Vieții”, explică Episcopul Daciei Felix.

„Părintele Dumitru Stăniloae amintește: «Această împletire a morții și a puterii de viață în Domnul se arată și în faptul că altarul de pe care ne împărtășim cu Hristos, Viața noastră, este văzut în Răsărit ca mormântul Domnului. Din mormânt ne răsare viața» [[1]].”

„Marele eveniment al Învierii Domnului este vestit tot printr-o chemare la lumină: «Veniți de primiți lumina»”, continuă Preasfinția Sa.

„De această dată, nu avem de a face cu o poruncă, precum la începutul veacurilor, ci ne aflăm înaintea unei invitații: Veniți de primiți lumina, adică veniți să reintrați în ordinea din care, prin păcat, primii oameni au fost alungați; veniți să moșteniți, din nou, Edenul de care primii oameni au fost înstrăinați prin păcat. ”

„Această redobândire a Raiului e posibilă datorită Jertfei și Învierii Mântuitorului”, subliniază Părintele Episcop Ieronim.

„Din acest motiv, pentru creștinii ortodocși, Praznicul Învierii are o importanță aparte, una mântuitoare sau vindecătoare, pentru că Hristos, călcând moartea, ne-a redeschis porțile Raiului și ne-a oferit harul Său cel Sfânt pentru a înfrunta primejdia păcatului și a moșteni viața cea veșnică.”

„Vindecarea noastră sufletească și trupească stă în modul în care vom reuși să facem din Învierea Domnului prilej al vindecării și învierii noastre”, mai subliniază ierarhul.

Notă

[1] Preot profesor Dumitru Stăniloae, „Legătura interioară dintre moartea și Învierea Domnului”, în revista Studii Teologice, anul VIII (1956), nr. 5-6, p. 273.

Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews