16 noiembrie 1903 – S-a născut în Vlădeni, jud. Brașov, Dumitru Stăniloae, preot și profesor la Academia teologică „Andreiană” din Sibiu (1929-1946), apoi la Institutul teologic din București (1947-1973), cu excepția anilor 1958-1963, când a fost deținut în închisorile comuniste). Este considerat cel mai renumit teolog ortodox din secolul al XX-lea, prin lucrările sale de Dogmatică, Apologetică și Istorie bisericească, între care: Viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama, Iisus Hristos sau restaurarea omului, Teologia Dogmatică Ortodoxă, în 3 volume, Spiritualitatea ortodoxă, Spiritualitate și comuniune în Liturghia ortodoxă, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, etc., numeroase traduceri din Sfinții Părinți: Filocalia în 12 volume, din Sf. Maxim Mărturisitorul, Sf. Atanasie cel Mare, Sf. Chiril al Alexandriei ș.a.
Membru titular al Academiei Române (1991), doctor honoris causa al mai multor Universități. A murit în București la 5 octombrie 1993. Mormântul său se află la mănăstirea Cernica.
