În omilia rostită în Joia Mare la Sfânta Liturghie, Patriarhul Daniel a reflectat la Cina cea de Taină și la minunea prefacerii Euharistice – „o Taină pe care niciodată nu o vom putea înțelege”.
„Dar ce ne aduce bucurie?” a întrebat Patriarhul. „Nu înțelegerea cum pâinea și vinul devin Trupul și Sângele Domnului, ci de ce are loc această transformare”, a adăugat Părintele Patriarh.
Prefacerea are loc „pentru că Dumnezeu-Omul Iisus Hristos dorește să ne dăruiască iubirea Sa veșnică și viața Sa veșnică”, a explicat Preafericirea Sa. „Sfânta Scriptură nu explică niciodată cum se săvârșește o minune, ci care este scopul ei”.
Scopul Sfintei Euharistii este unul major: „Prin Sfânta Euharistie, Hristos Domnul ne dăruiește viața Sa, ca viața lui să devină viața vieții noastre, ne dăruiește arvuna vieții veșnice”, a spus Patriarhul.
Părintele Patriarh a oficiat Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia joi în Catedrala Patriarhală împreună cu Episcopii vicari patriarhali PS Varlaam Ploieșteanul și PS Ieronim Sinaitul.
Cina cea de Taină nu este una secretă, ci mistică
După citirea textului evanghelic, Patriarhul a explicat de ce este numită Cina euharistică rememorată în Joia Mare „de Taină”.
Potrivit Preafericirii Sale, această cină nu este una secretă, ci mistică, deoarece în cadrul ei Mântuitorul transformă pâinea și vinul în Trupul și Sângele Său. „Aceasta este taina mare, misterul mai presus de înțelegere”.
În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evocat felul în care era serbat Paștele iudaic în familie:
„Stăpânul casei binecuvânta pâinea, mulțumea lui Dumnezeu pentru binefacerile primite și la sfârșitul mesei binecuvânta cupa cu vin. Aceasta amintea de trecerea prin Marea Roșie a poporului evreu și de eliberarea din robia Egiptului”, a spus Patriarhul Daniel.
La fel și Mântuitorul a cinat cu apostolii „într-un mediu de prietenie ca într-o familie duhovnicească”.
Părintele Patriarh a evidențiat că „Cina cea de Taină este o cină intimă, însă nu de la intimitatea ei îi vine numele de mistică, ci de la neprevăzuta schimbare, de la misterul, de la marea taină a transformării Paștilor iudaice în Paștile creștine”.
„Mai întâi Mântuitorul a prăznuit Paștile iudaice și la sfârșitul mesei respective a introdus ceva cu totul nou: Paștile – Însuși Hristos, Noul Paște: Sfânta Euharistie”, a subliniat Preafericirea Sa.
Sfânta Euharistie este centrul Bisericii
În continuarea omiliei din Joia Mare, Patriarhul României a spus că Sfânta Euharistie este centrul Bisericii.
Totodată, „Sfânta Euharistie este un leac, un medicament al nemuririi, o arvună a vieții veșnice, dar și o întărire a noastră pentru a dobândi iubirea smerită, statornică și milostivă a lui Dumnezeu”.
„Biserica prețuiește atât de mult Sfânta Euharistie, care a devenit centrul vieții Sale, încât în această zi sfântă se scoate Agnețul (agnus, lat.; ἀμνός, gr. = miel), Mielul lui Dumnezeu, sau Mielușelul, cum îl numea Sfântul Calinic de la Cernica”, a precizat Părintele Patriarh.
La Proscomidia din Sfânta și Marea Joi a fost scos un Sfânt Agneț special și sfințit la această Liturghie, apoi va fi uscat și sfărâmat în a treia zi de Paști.
Miridele rezultate sunt folosite ca Împărtășanie pentru bolnavi, copii și în situații speciale. Această Sfântă Împărtășanie este păstrată în Chivotul din Sfântul Altar, pe Sfânta Masă.
Citește mai mult despre semnificațiile duhovnicești ale textelor biblice citite în Joia Mare aici.
Foto: Robert Nicolae / Basilica.ro
